Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României, după ce țara noastră a permis realizarea unor microhidrocentrale în Munții Făgăraș, pe pârâul Dejani și râul Vistișoara, care au afectat mediul înconjurător, în special habitatul denumit “Natura 2000”. Una dintre firmele menționate în raport îl are ca acționar pe fopstul ministru al agriculturii, senatorul PSD Ilie Sârbu.
Organizația ecologistă „WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe versantul nordic al Munților Făgăraș”, au transmis reprezentanții organizației.
În vizor, firma unde-i acționar Ilie Sârbu
Aceeași organizație este dealtfel și cea care a sesizat Comisia, în urmă cu un an și jumătate, privind neregulile din Făgăraș.
Atenția Comisiei Europene s-a îndreptat spre patru astfel de instalații hidroenergetice mici și medii. Prima, situată în comuna Recea (județul Brașov) cea de pe pârâul Dejani și afluentul său Lupșa, aparține firmei Elcata MHC srl Ghimbav. Pe râul Vistișoara au fost realizate restul de trei astfel de lucrări. Două aparțin firmei Hidro Clear Sibiu iar cealaltă, societății Hidro Este București.
Ilie Sârbu, socrul premierului Victor Ponta, a intrat în acționariatul Elcata MHC srl Ghimbav în anul 2010, conform datelor publicate în Monitorul Oficial, nr. 3917/2010, acțiunile senatorului PSD Ilie Sârbu având o pondere de 5% din capitalul social al societății. Niciun secret, dealtfel, participarea lui Ilie Sârbu în această firmă este recunoscută chiar de către acesta, în ultima declarație de interese pe care a publicat-o.
După intrarea acestuia în firmă, Elcata MHC Ghimbav, societatea administrată de Daniel Frunză și din care mai face parte și Gheorghe Catarig, fondatorul srl-ului, a depus mai multe proiecte pentru realizarea de microhidrocentrale pe râurile ca Sebeș, Pojorta, Brescioara, Berivoi și bineînețeles pârul Dejani.
Terenuri scoase din fondul forestier și bani europeni pentru Elcata
Pentru a ridica aceste microhidrocentrale, societatea unde este acționar fostul ministrul al Agriculturii a primit spre utilizare inclusiv terenuri aflate în fondul forestier. de exemplu, Consiliul Local Sângeorz-Băi (județul Bistrița-Năsăud) i-a pus la dispoziție un teren de 10.245 de metri pătrați, printr-un contract de servitute, pentru realizarea unei microhidrocentrale pe râul Cormaia.
Cât despre instalația energetică de la Dejani, această a fost realizată cu 9,15 milioane de lei primiți din fondurile europene (din Fondul European pentru Dezvoltare Durabilă), la care s-au mai adăugat 1,25 de milioane de lei din bugetul de stat. În total, s-a încasat aproape 10,4 milioane de lei (aproximativ 2,25 milioane de euro la cursul la zi). Ambele finanțări sunt nerambursabile.
Microhidrocentrala de la Dejani a fost deja racordată, încă din 2013 prin contractul C6497 încheiat cu FDEE-Electrica Distribuție Transilvania-Sud, la sistemul national de distribuție a energie electrice, la stația LEA 20 kv Hârșeni 1. Puterea instalației este de 2,440 MW, deși puterea aprobată de autorități era puțin mai mică, de 2,280 MW.
„Nu știu nimic despre problemele semnalate Comisiei Europene. Vă pun în contactr cu persoana care s-a ocupat de proiectul din Brașov. Vă rog să reveniți peste zece minute pentru a vă oferi numărul de telefon unde să sunați”, a fost răspunsul oferit de persoana care a răspuns pe numărul de contact al firmei. După, nu s-a mai răspuns la apelurile date pe numărul de contact al societății.
Neregulile reclamate de ecologiști
Pârâul Dejani și afluentul acestuia, Lupșa, traversează siturile de interes comunitar Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. WWF a depus două plângeri oficiale la Comisie, semnalând o serie de încălcări sistemice ale legislației europene și naționale privind apa și biodiversitatea, în ce privește autorizarea construcțiilor și amplasarea lor în arii protejate de interes european (Natura 2000). „Pâraiele Dejani și Lupșa aveau o stare ecologică „bună”, iar râul Vistișoara era unul dintre puținele râuri din România cu o stare ecologică foarte bună, conform datelor Agenției Naționale Apele Române. MHC-urile duc, inevitabil, la deteriorarea stării ecologice a râurilor. Această deteriorare ar fi permisă, conform legii, numai în cazuri excepționale, cum sunt lucrările de interes public major”, au afirmat reprezentanții WWF România.
Neregulile descoperite de această organizație la Dejani și Lupșa au privit:
- Publicul nu a avut acces la procesul de autorizare și construire a microhidrocentralelor
- aceste cazuri demonstrează o cheltuire greșită, dacă nu chiar o risipă a fondurilor europene, prin proiecte cu activități incompatibile implementate în aceeași zonă: proiecte de conservare (ex. a acvilei țipătoare mici) și proiecte MHC care compromit măsurile de conservare.
- Acordul de mediu pentru proiect a fost emis fără acordul administratorului sitului Natura 2000
- pentru a permite accesul pe văile pâraielor, s-a folosit dinamită pe o distanță de peste 1 km, încălcându-se chiar și dispozițiile Gărzii de Mediu și ale Administrației Bazinale de Apă Olt.
- despăduririle
- construirea mai multor kilometri de conductă pentru devierea apelor curgătoare într-un sit Natura 2000
Ce înseamnă procedura de infringement
Procedura urmează etape foarte precise, iar statul vizat va fi deferit Curţii Europene de Justiţie (CEJ), cu sediul la Luxemburg, care are posibilitatea să decidă sancţiuni. Prima etapă a procedurii constă în transmiterea unei notificări. Comisia Europeană cere unui stat vizat să-i prezinte, într-o perioadă determinată, observaţiile sale asupra unei probleme de aplicare a dreptului Uniunii.
În cazul în care Comisia consideră că aceste observaţii nu sunt suficiente, cea de a doua etapă constă în trimiterea unui aviz motivat (opinie motivată), în care Comisia constată existenţa unei infracţiuni şi cere statului respectiv să pună capăt încălcării, stabilind un termen-limită în acest sens. Procedura poate dura mai mulţi ani.
Cetățeanul TV
