Războiul declanşat de Consiliul Judeţean Tulcea împotriva agriculturii private din Deltă, pe care i-a deposedat abuziv de patrimoniu, se mută în justiție, iar baronii locali încep să piardă teren. Instanța a blocat, recent, licitația frauduloasă pentru concesionarea terenurilor din Deltă, care sunt în posesia de drept a agricultorilor privați. Magistrații Tribunalului București au suspendat hotărârea Consiliului Județean Tulcea, prin care terenurile erau scoase abuziv la licitație, fără ca statul român să aibă titlu de proprietate asupra pământurilor, și nici carte funciară. Printre pământurile care urmau să fie scoase la mezat se numără și 5.480 de hectare luate cu japca de baronii locali din patrimoniul Agrodelta Sireasa încă din 1993.
La solicitarea Agrodelta Sireasa, judecătorii au stopat licitația, până la soluționarea litigiilor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor, dar și de încălcarea grosolană de către baronii locali a clauzelor contractelor de concesiune.
Juriștii CJ Tulcea au încercat marea cu degetul, invocând, culmea, lipsa de interes a Agrodelta Sireasa. Asta cu toate că terenurile luată la țintă de CJ Tulcea fac parte din patrimoniul companiei private. Instanța a respins, însă, solicitarea și a dispus suspendarea hotărârii prin care erau scoase terenurile la licitație.
„Respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată. Admite cererea. Suspendă Hotărârea Consiliului Județean Tulcea nr. 160/21.09.2018, în condițiile art. 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ. Ia act că reclamanta solicită cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în cinci zile de la comunicare”, se arată în dispozitivul sentinței Tribunalului București.
Deși decizia nu este definitivă, ea este executorie, iar Consiliul Județean Tulcea nu poate decât să se conformeze.
Concret, sentința Tribunalului București obligă CJ Tulcea să dea un răspuns plângerii prealabile a Agrodelta Sireasa de anulare a Hotărârii nr. 160/21.09.2018, prin care sunt scoase la licitație terenurile companiei private. Ulterior, Agrodelta se poate adresa din nou instanței dacă baronii locali vor refuza să anuleze hotărârea abuzivă, iar judecătorii pot dispune din nou suspendarea licitației de concesionare a terenurilor, până la soluționarea pe fond a litigiului legat de atestarea dreptului la proprietate și nerespectarea contractului de concesiune.
Licitație – fantomă
Licitația pentru concesionarea terenurilor care aparțin de drept Agrodelta Sireasa urma să se organizeze între 7 și 9 noiembrie 2018, la sediul Consiliului Județean Tulcea. Data-limită de depunere a ofertelor fusese 5 noiembrie 2018.
Scoaterea la licitație a terenurilor a fost decisă prin Hotărârea 161/21.09.2018, în ciuda numeroaselor litigii privind dreptul de proprietate asupra acestor active, aflate pe rolul instanțelor de judecată. Mai mult decât atât, baronii PSD au ignorat și o decizie a Tribunalului Constanța, care i-a respins pretențiile de evacuare a Agrodelta Sireasa de pe terenurile pe care le va scoate la licitație.
„Se aprobă concesionarea, prin licitație publică, a 12 loturi de teren agricol, aflate în proprietatea publică a județului Tulcea, situate în Amenajarea Agricolă Pardina, în suprafață totală de 11.918,0802 ha, în scopul folosinței agricole și pentru a aduce venituri la bugetul județului Tulcea. (…) Contractele de concesiune se vor încheia în urma unor proceduri de licitație publică, organizate separat pentru atribuirea fiecărui lot de teren în parte. Se constituie Comisia de evaluare a ofertelor pentru concesionarea terenurilor”, se arată în hotărârea de scoatere la concesiune a terenurilor pe o perioadă de 10 ani.
Ulterior, Agrodelta Sireasa a depus la CJ Tulcea o plângere prealabilă pentru revocarea hotărârii de concesionare, prodecură în baza Legii contenciosului administrativ, după care a sesizat instanța de judecată.
Baronii s-au ferit să-și asume răspunderea
Tocmai pentru că se știe că proprietatea publică asupra pământurilor este, în cel mai bun caz, îndoielnică, CJ Tulcea a avut grijă să nu-și asume niciun fel de obligații în legătură cu predarea terenurilor viitorilor concesionari, în cazul în care licitația ar fi avut loc, iar terenurile ar fi fost adjudecate.
Prin caietul de sarcini, câștigătorii licitației erau obligați să renunțe la orice pretenții materiale de la CJ Tulcea în cazul în care nu ar fi reușit să intre în posesia pământurilor.
„Concesionarul a luat la cunoștință de situația juridică a terenului care face obiectul procedurii și va oferta în condițiile prezentate și nu va avea niciun fel de pretenție de nicio natură față de concendent cu privire la data intrării în vigoare a contractului de concesiune sau cu privire la eventuala denunțare unilaterală a acestuia, în cazul în care predarea-primirea terenului nu este posibilă în termenul determinat prin contract. (…) Contractul de concesiune va intra în vigoare la data semnării procesului-verbal de predare între concendent și concesionar. Concesionarii declară că au cunoștință de faptul că terenul concesionat face obiectul unor litigii între concendent și fostul concesionar, care a refuzat să elibereze terenul la data expirării contractului de concesiune”, se arată în caietul de sarcini.
Baronii PSD și-au asigurat și portița de scăpare în situația (probabilă) în care vor pierde în instanță procesele cu Agrodelta Sireasa: „În cazul în care terenul nu poate fi eliberat în termen de maximum 12 luni de la semnarea contractului, oricare dintre părțile semnatare va putea notifica celeilalte părți desființarea contractului în scris, prin scrisoare transmisă prin poștă cu notificare de primire, cu 15 zile lucrătoare înainte de data la care contractul este desființat efectiv”.
Mingea, în terenul justiției
Odată licitația de concesionare blocată, justiția trebuie să rezolve mai multe litigii referitoare la abuzurile baronilor de Tulcea.
Concret, pe rolul Curții de Apel București se află dosarul 7436/2/2017, în care Agrodelta se judecă cu Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Județul Tulcea, Consiliul Județean Tulcea, Guvernul României și Autoritatea pentru Administarea Activelor Statului (AAAS) privind suspendarea și anularea mai multor acte administrative (HG 1360/2001, 181/2017, 391/2017 etc.) referitoare la bunurile din proprietatea companiei, bunuri asupra cărora autoritățile au comis fraude.
Tot pe rolul Curții de Apel București a fost înregistrat dosarul 6628/2/2018, în contradictoriu cu UAT Județul Tulcea, Consiliul Județean Tulcea, UAT Ceatalchioi, UAT Pardina și AAAS, privind obligarea CJ Tulcea la eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate al Agrodelta Sireasa, pentru mai multe suprafețe de teren, inclusiv cele vizate de proiectul de hotărâre.
La Judecătoria Tulcea se află dosarele 456/327/2018 și 453/327/2018, în contradictoriu cu CJ Tulcea, în care Agrodelta Sireasa a solicitat anularea încheierilor de Carte Funciară privind imobilele cu nr. cadastral 30457 – UAT Ceatalchioi și 30287 – UAT Pardina, încheiate în fals de autoritățile locale.
Atac politic
Fostul senator Traian Rece, care este administratorul Agrodelta Sireasa SA, acuză și un atac politic din partea șefilor PSD ai județului Tulcea. În cadrul emisiunii „Jocuri de putere”, de la Realitatea TV, moderată de Rareș Bogdan, Rece, care este și președintele Partidului Național Agrar (PNA), a susținut că acțiunile Consiliului Județean Tulcea au tentă politică. PNA îi susține pe agricultori, atacați acum de „ciuma roșie” la Tulcea, pentru că formațiunea politică susține o agricultură modernă, singura care poate salva România, a airmat Traian Rece.
Minciunile baronilor de Tulcea despre agricultura privată
Dezvăluirile făcute în cadrul emisiunii „Jocuri de putere”, de la Realitatea TV, moderată de Rareș Bogdan, referitoare la abuzurile CJ Tulcea, au determinat o reacție halucinantă a președintelui instituției, Horia Teodorescu (PSD).
Pentru Teodorescu, dreptul la proprietate prevăzut de Constituție, încălcat grosolan de Consiliul Județean, nu reprezintă decât o „anomalie legislativă”.
„Mass-media și opinia publică ar trebui să știe că cei care astăzi își cer așa-zise drepturi asupra domeniului public din Rezervația Biosferei Delta Dunării arată, de fapt, că se luptă pentru a câștiga o parte importantă din proprietatea statului, terenuri care, printr-o anomalie legislativă din perioada 1991-1993, au ajuns în proprietate privată”, a scris, negru pe alb, Horia Teodorescu, într-un drept la replică remis televiziunii Realitatea TV.
„Anomalia legislativă” la care se referă Teodorescu este Legea 15/1990 (!?!) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale – încălcată grosolan de baronii locali.
Legea a fost atacată de mai multe ori la Curtea Constituţională, dar de fiecare dată judecătorii au stabilit că societăţile sunt proprietare, LEGAL, pe terenuri.
Legea 15/1990, în vigoare şi astăzi, prevede expres că societăţile comerciale (în care statul era unic acţionar, până la privatizare) sunt proprietarele terenurilor şi a tuturor bunurilor: „Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia“ (art. 20, alin. 2).
Articolul de lege constituie titlul de proprietate asupra terenurilor societăţilor comerciale înfiinţate astfel, dar nicidecum de proprietate a statului, a statuat Curtea Constituţională prin mai multe decizii.
Interesul statului sau al baronilor locali?
Pentru a-și justifica abuzurile, Horia Teodorescu invocă proprietatea statului. Interesul consilierilor județeni este, însă, cel care a dus la încălcarea grosolană a legii. În numărul viitor al ziarului vom dezvălui care este miza obscură a bătăliei pe terenurile Agrodelta Sireasa.
Culmea este că tocmai Agrodelta Sireasa, prin demersurile sale, urmărește interesul statului. Deşi este o companie privată acum, statul are încă un interes legitim în această societate. Asta pentru că, în momentul în care a fost deposedată de active, Agrodelta Sireasa SA era deţinută de AVAS. Compania a fost vândută ulterior, iar în preţul tranzacţiei nu au intrat şi imobilele trecute ilegal în domeniul judeţului Tulcea încă din 1993.
Aşa că, după redobândirea patrimoniului, capitalul social al companiei va fi majorat cu valoarea terenurilor. Cu alte cuvinte, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (moştenitoarea AVAS), va redeveni acţionar, prin aportul adus în societate.
De altfel, AAAS chiar a somat Agrodelta Sireasa să-şi recupereze activele, avertizând că aceste demersuri au un CARACTER OBLIGATORIU şi nu opţional.
„Ne întemeiem prezenta solicitare pe prevederile OUG nr. 88/1997 şi ale Legii nr. 137/2002, prevederi care au un caracter obligatoriu şi nu opţional“, se arată într-o somație a Autorităţii, remisă Agrodelta.
Mai mult, funcţionarii au vorbit explicit despre prejudiciul adus statului, în cazul nerecuperării patrimoniului.
„În situaţia în care nu deţineţi încă certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor (CADP), dar deţineţi terenuri pentru care trebuie să obţineţi CADP, vă rugăm să ne comunicaţi ce demersuri aţi întreprins până în prezent. Neîntreprinderea măsurilor prevăzute de lege pentru obţinerea CADP şi apoi majorarea capitalului social reprezintă o gravă abatere, având drept consecinţă un prejudiciu adus statului român“, se mai arată în document.
Adevărul despre contractele de concesiune
„Terenurile au intrat înapoi, în domeniul public, la intrarea în vigoare a Legii 69/1996, iar cele 12 societăți comerciale au concesionat suprafețele, prin contracte încheiate cu CJ Tulcea, pe 20 de ani. În 2017, contractele de concesiune au expirat. De aici au apărut nemulțumirile, unii pretinzând că ar fi trebuit să expire contractele de concesiune în 2018, nu în 2017, iar Agrodelta Sireasa pretinde că terenurile din domeniul public îi aparțin. Atât legea în baza căreia au fost semnate contractele de concesiune, cât și conținutul contractelor, arată clar că, la finalul perioadei, un contract de cesiune se poate prelungi, în niciun caz că este obligatoriu să se prelungească. Iar CJ a considerat că nu dorește să prelungească aceste contracte, instituția fiind îndreptățită să ia această decizie”, susține Horia Teodorescu.
Cu toate acestea, contractul de concesiune, încheiat în perioada în care Agrodelta Sireasa era controlată de stat, conține o clauză de prelungire cu încă 20 de ani, în aceleași condiții, prin simpla notificare a CJ Tulcea de către concesionar – clauză călcată în picioare de baronii PSD.
Mai mult decât atât, în ședința CJ Tulcea din 29 martie 2018, chiar șeful CJ Tulcea ridica un semn de întrebare asupra oportunității și legalității scoaterii la licitație a terenurilor, în condițiile în care justiția urmează să se pronunțe asupra dreptului de proprietate invocat de Agrodelta Sireasa. „Noi considerăm că contractul de concesiune a expirat și întreb dacă este bine, dacă este corect să scoatem la licitație cu clauză suspensivă, pentru că în momentul de față nu este liber de sarcini, suntem în instanță”, afirma Teodorescu în fața consilierilor, știind foarte bine care sunt riscurile scoaterii la concesiune a terenurilor, în condițiile în care contractul de concesiune cu Agrodelta este supus controlului instanței de judecată.
Cum a devenit CJ Tulcea proprietar pe pământurile Agrodelta
Un document al Consiliului Județean Tulcea, datat 11 octombrie 1999, arată modul halucinant în care baronii locali s-au făcut stăpâni peste activele agricultorilor privați din Delta Dunării.
În Raportul privind necesitatea aprobării inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului Tulcea, funcționarii statului, călcând legea în picioare, au apreciat că proprietățile companiilor privatizate TREBUIE să facă parte din domeniul public al județului.
„S-au cuprins în inventar digurile și canalele realizate pe terenurile agricole și piscicole, apreciindu-se că trebuie să facă parte din domeniul public și nu al societăților comerciale care le-au cuprins în patrimoniu și capitalul social prin deciziile de înființare”, se arată în raport.
Documentul a fost confirmat de vicepreședintele CJ Tulcea de la acea vreme, Traian Panait, printr-un argument identic: „Digurile și canalele realizate pe aceste terenuri nu fac parte din domeniul județean, fiind în proprietatea societăților comerciale agricole și piscicole înființate prin reorganizarea Centralei Delta Dunării, apreciem că ar trebui cuprinse în domeniul public”.
Horia Teodorescu recunoaște naționalizarea
Amintind de politrucii din perioada comunistă, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, recunoaște cu seninătate naționalizarea activelor Agrodelta Sireasa. Or naționalizarea, specifică doar regimului comunist, înseamnă a lua cu forța proprietatea privată, fără niciun fel de despăgubire. Ceea ce s-a și întâmplat în cazul companiei agricole din Delta Dunării.
„Legea din anul 1993, care trecea terenurile statului în proprietatea privată a fost modificată în 1996, deoarece nu se putea admite ca niște societăți comerciale înființate cu scop administrativ să se privatizeze, luând de la statul român 80.000 de hectare de teren din Delta Dunării, trecute, dintr-o eroare, în capitalul lor social. Chiar dacă vorbim despre o naționalizare, în acest caz, legea din 1996 privind constituirea Rezervației Biosferei Delta Dunării a îndreptat o gravă eroare făcută în defavoarea statului român. Practic, statul și-a luat înapoi ceea ce a cedat în mod eronat – sau abuziv – în contextul vidului legislativ de la începutul anilor ’90”, mai spune Horia Teodorescu.
Șeful CJ Tulcea ignoră cu bună știință că, la momentul înființării rezervației, Agrodelta era proprietară asupra terenurilor, prin efectul Legii 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale. O spun chiar judecătorii Curții Supreme, potrivit cărora niciun act normativ emis ulterior, după data la care societatea comercială a devenit proprietar, fie în temeiul Legii 15/1990, fie în temeiul Legii 18/1991, nu poate constitui titlul statului.
Prin urmare, Legea 69/1996 privind constituirea Rezervației Biosferei Deltei Dunării nu a îndreptat o „gravă eroare”, așa cum susține Horia Teodorescu, ci a încălcat grosolan Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, aflată în vigoare și astăzi.
Cum putea prelua legal terenurile CJ Tulcea, în loc să le ia cu japca
„Parlamentul a legiferat abia în 1996, astfel încât să readucă suprafețele din domeniul public înapoi, la stat. Suprafețele de teren intrate din domeniul public în capitalul social al societăților private au fost declarate, prin lege, domeniu public de interes județean, care va fi administrat de Consiliul Județean. (…) În condițiile în care cele 80.000 ha de teren din Delta Dunării au fost date în administrare Consiliului Județean, prin lege, doar o altă lege votată de Parlament ar putea modifica această situație”, mai arată Horia Teodorescu în dreptul la replică.
Nimic mai neadevărat! Potrivit legislației, terenurile Agrodelta puteau fi trecute LEGAL în domeniul public doar prin două modalități.
Astfel, potrivit art. 8 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, „Trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societăţilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar, se poate face numai cu plată şi cu acordul adunării generale a acţionarilor societăţii comerciale respective. În lipsa acordului menţionat, bunurile societăţii comerciale respective pot fi trecute în domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică şi după o justă şi prealabilă despăgubire“. Or, Agrodelta Sireasa nu a vândut terenurile și nici nu a fost despăgubită niciodată pentru această naționalizare de tip bolșevic.
Judecătorii au dat peste degetele ARBDD
O dovadă în plus că includerea terenurilor Agroldelta Sireasa în arealul Rezervației Biosferei Deltei Dunării s-a făcut ilegal vine de la instanțele de judecată.
Prin sentința civilă 4440/07.12.1995 a Judecătoriei Tulcea, rămasă definitivă, judecătorii au respins acțiunea în constatare a Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării (ARBDD) de preluare a terenurilor Agrodelta.
Juriștii ARBDD au încercat să-i manipuleze pe judecători, invocând lipsa titlului de proprietate al companiei agricole, Reprezentanții Agrodelta Sireasa, care era controlată de statul român la acea vreme, nefiind încă privatizată, au arătat că drepturile sale asupra pământurilor sunt dovedite de statutul societății, depus în instanță chiar de Fondul Proprietății de Stat (FPS).
Judecătorii au stabilit indubitabil că Agrodelta Sireasa a făcut dovada proprietății și a trântit acțiunea ARBDD.
„Conform statutului, care reprezintă actul de constituire al societății, suprafața de 5.480 ha, din care 712 ha pășuni, 15 ha păduri, 1.217 ha bălți și lacuri naturale, 2.428 ha stufărișuri și 1.108 ha alte terenuri din Delta Dunării, face parte din capitalul social, fiind proprietatea societății, conform anexelor nr. 1, 2, 3 și 4 ce fac parte integrantă din decizia nr. 68/1998 prin care s-a înființat societatea. Față de această situație, instanța reține că pârâta și-a dovedit existența dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5.480 ha de teren”, se arată în sentința Judecătoriei Tulcea.
„Mai puțină știință de carte, dar foarte mult tupeu“
Abuzurile CJ Tulcea asupra agricultorilor privați au fost recunoscute inclusiv de unii șefi ai județului care au fost părtași la ele. Constantin Cabuz, fostul secretar al județului Tulcea, este unul dintre artizanii Hotărârii 10/1993, prin care au fost trecute ILEGAL în domeniul public terenurile societăților privatizate din Delta Dunării.
La ultima ședință a Consiliului Județean la care a participat, din februarie 2016, Cabuz a ținut un discurs cu valoare de confesiune.
„În primul mandat, între 1992 și 1996, mai precis în 1993, județul Tulcea a dobândit proprietatea publică a peste 70.000 de hectare de teren agricol și piscicol. Am dat o hotărâre care era celebră pentru cei care au fost atunci, Hotărârea nr. 10/1993. A fost o forțare a cadrului legislativ, pentru că atunci nu aveam o lege organică privind domeniul public. A fost o asumare responsabilă a consilierilor, am fost contestaţi, am dat cu subsemnatul la Curtea de Conturi”, a mărturisit Cabuz.
El i-a caracterizat foarte bine pe cei care conduc acum județul Tulcea: „fără știință, dar cu foarte mult tupeu”.
„Vreau să spun câteva cuvinte despre colegii mei. Am pornit la drum cu vechii meseriași, care aveau un spirit de disciplină, care erau supuși unei ierarhii. Au venit copii noi, mai exuberanți, mai nesubordonați, mai cu puțină știință, dar cu foarte, foarte mult tupeu, dar asta este viața pe care o trăim”, a spus Constantin Cabuz, referindu-se la actuala conducere a CJ Tulcea, în fruntea căruia se află Horia Teodorescu.
Cetățeanul TV
