Cine a mințit Comisia Europeană? Agricultorii din Delta Dunării, ținta abuzurilor statului român

agricultorii din Delta Dunării
Carsten Rasmussen a fost dezinformat de autoritățile române în privința posibilei fraude cu fonduri europene

Autoritățile române au mințit Comisia Europeană pentru a masca abuzurile la care au fost supuși agricultorii din Delta Dunării, cărora le-au fost „naționalizate” mii de hectare de teren, dar și alte active. Manoperele frauduloase s-au făcut pentru ca baronii PSD de Tulcea să pună mâna pe un miliard de euro, bani europeni destinați unui proiect de anvergură – Investiţii Teritorial Integrate Delta Dunării (ITI – DD). Un proiect, însă, presărat cu falsuri și abuzuri. Ziarul Cetățeanul prezintă dovada minciunii și a duplicității autorităților române, chemate la raport de către oficialii de la Bruxelles.

Agrodelta Sireasa SA Tulcea, cea mai mare companie agricolă din Deltă și printre cele mai mari din țară, a avut cel mai mult de suferit de pe urma abuzurilor baronilor PSD. Problemele au început în momentul în care Consiliul Județean Tulcea a pus ochii pe activele sale. Ultimele abuzuri s-au consemnat în 2017, când autoritățile locale au trecut abuziv în domeniul public al județului mai multe diguri din patrimoniul Agrodelta, cu scopul de a construi un drum județean, în cadrul proiectului ITI Delta Dunării, estimat la 1,1 miliarde de euro, bani europeni.

Asociația care va gestiona banii europeni, ADI ITI Deltă Dunării, este controlată de oamenii numiți de șeful CJ Tulcea, Horia Teodorescu. Unul dintre foștii directori ai asociației este Mirela Furtună, actuală deputată PSD de București, protejată și propulsată în politică de Teodorescu.

Agrodelta Sireasa a deschis mai multe procese în justiție, reclamând încălcarea grosolană a dreptului său de proprietate. Totodată, agricultorul s-a adresat Comisiei Europene, sesizând nu numai abuzurile la care este supus, dar și o posibilă tentativă de fraudă cu bani europeni. Asta după ce Ministerul Fondurilor Europene de la București anunțase deja blocarea finanțării, până ce autoritățile judiciare vor tranșa cazul.

Ce au reclamat agricultorii din Delta Dunării la Comisia Europeană

Agricultorul privat a atras atenția Comisiei Europene că autoritățile române vor să costruiască drumul cu bani europeni pe digurile aflate în patrimoniul său, existând astfel un risc consistent de neconformitate, suspiciuni de nereguli, fraude sau incapacitatea de a implementa proiectul.

agricultorii din Delta Dunării
Agrodelta Sireasa a demascat la Bruxelles minciunile statului român

„În cadrul proiectelor propuse spre implementare în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Delta Dunării este menționat proiectul Lucrări de apărare împotriva inundațiilor a amenajării agricole Sireasa și a amenajării agricole Dunavăț-Murighiol, inclusiv a localităților din incintă. (…) Practic, proiectul propus vizează un obiectiv de investiții care nu se află pe proprietate publică, existând astfel un risc consistent de neconformitate, suspiciuni de nereguli, fraude sau incapacitatea de a implementa proiectul, dat fiind că obiectul proiectului nu se regăsește în proprietatea publică. Precizăm că digul ce constituie obiectul de investiții aferent proiectului se află, probat de documentele atașate, în proprietatea SC Agrodelta Sireasa SA. Proiectul este, practic, bazat pe un sistem de raportare a dreptului de proprietate viciat și/sau fals. De asemenea, amenajarea agricolă Sireasa se află în patrimoniul SC Agrodelta Sireasa SA, aceasta neputând face obiectul vreunui proces investițional atât într-o manieră directă, cât și indirectă”, au avertizat reprezentanții companiei agricole.

Dovada minciunii

Răspunsul trimis Agrodelta Sireasa de către oficialii Comisiei Europene dezvăluie o situație halucinantă: autoritățile române au mințit efectiv Comisia că plângerea companiei a fost soluționată, motiv pentru care cazul urmează să fie închis.

agricultorii din Delta Dunării
Comisia Europeană a cerut explicații Bucureștiului

Numai că litigiile din instanță sunt departe de a se fi încheiat, la fel și ancheta Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF).

„Vă scriu referitor la scrisoarea din data de 7 martie 2018, în care v-am informat că serviciile Comisiei au transmis plângerea dumneavoastră autorității de management responsabilă de programul operațional, în vederea examinării, și au solicitat statului membru (României n.r.) să informeze Comisia cu privire la rezultatele examinării sale. În această plângere prezentați un set de indicii de fraudă, precum și a unei posibile tentative de fraudă, în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 66/2011 (privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene n.r.), care ar implica instrumentul de finanțare ITI Delta Dunării, cu aplicabilitate în toate programele operaționale finanțate de Politica de Coeziune 2014-2020 și din Politica Agricolă Comună 2014-2020, parte integrantă a acordului de parteneriat. Serviciile Comisiei constată că plângerea dumneavoastră a fost soluționată de autoritățile naționale și, prin urmare, intenționăm să închidem plângerea dumneavoastră în termen de patru săptămâni de la data prezentei scrisori, cu excepția cazului în care vom primi noi informații care permit să se tragă concluzia că a avut loc o încălcare a legislației UE, se arată în scrisoarea semnată chiar de către Carsten Rasmussen, şeful Unităţii pentru Romania, din cadrul Direcţiei Generale Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene, datată 9 noiembrie 2018.

Comisia Europeană, sesizată din nou

Iar Agrodelta Sireasa nu a întârziat să-l informeze pe oficialul european asupra minciunilor autorităților române.

„Vă aducem la cunoștință că ați fost dezinformat cu privire la soluționarea posibilei fraude comise în proiectul ITI Delta Dunării, în cadrul programelor operaționale finanțate de Politica de Coeziune 2014-2020 și din Politica Agricolă Comună 2014-2020. În concluzie, dacă ați intrat în posesia oricăror documente emise de autoritățile române care ar arăta că plângerea noastră a fost deja rezolvată, vă rugăm să ni le remiteți”, au atras atenția reprezentanții Agrodelta Sireasa.

Aceștia au arătat că au fost supuși unor intimidări sistematice pentru a împiedica demascarea neregulilor din proiectul ITI Delta Dunării, intimidări care au culminat cu două percheziții ale procurorilor DIICOT Tulcea.

„Motivul pentru care vă solicităm astfel de documente se datorează faptului că statul român, prin autoritățile sale locale și centrale, încearcă să ne intimideze și să ne discrediteze pentru simplul fapt că, în spiritul civic european, am îndrăznit să atragem atenția Comisiei Europene asupra ilegalităților comise de către statul român. Astfel, în data de 18.10.2018 și 22.11.2018, DIICOT Tulcea a dispus percheziții la sediul societății Agrodelta Sireasa și la toate unitățile de lucru ale companiei. Imediat după sesizarea adresată Comisiei Europene, persoanele vizate de sesizarea noastră au început un adevărat război împotriva companiei noastre. Aceste fapte sunt încercări clare de a ne intimida pentru a tăcea și a stopa sesizarea Comisiei Europene”, se mai arată în document.

Litigiile în instanță care blochează proiectul ITI Delta Dunării

În instanță, sunt înregistrate mai multe litigii asupra proprietății terenurilor disputate de CJ Tulcea, iar până la soluționarea lor, proiectul de un miliard de euro, de la Comisia Europeană, nu poate primi finanțare.

Concret, pe rolul Curții de Apel București se află dosarul 7436/2/2017, având ca obiect anularea în parte a HG 1360/2001, HG 1705/2006, HG 181/2017 și HG 391/2017.

Pe rolul Tribunalului Ilfov se află dosarul 2746/93/2017, având ca obiect eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente contrucțiilor speciale din Amenajarea Complexă Sireasa: diguri, platforma de cereale, debarcader, magazie de cereale, ferme legumicole, ferme animale, ferme vegetale, rețele de apă și electrice etc.

Tot la Tribunalul Ilfov se judecă și dosarul 45/93/2018, pentru anularea mai multor hotărâri emise de Consiliul Județean Tulcea și Consiliul Local Tulcea, prin care mai multe active din patrimoniul Agrodelta Sireasa au fost trecute în inventarul județului Tulcea.

De asemenea, au fost atacate în instanță, pentru rectificarea cărților funciare, toate încheierile pronunțate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Tulcea, în favoarea Consiliului Județean Tulcea – acte care fac și obiectul unui dosar penal deschis de DNA, pentru abuz în serviciu, fals și uz de fals.

Falsurile care au dus la sesizarea Comisiei Europene

Scandalul din jurul proiectului de un miliard de euro a izbucnit după ce au ieșit la iveală mai multe falsuri făcute în Hotărâri ale Guvernului României, dar și în acte normative, prin care societăți comerciale din Delta Dunării au fost jefuite de stat, fără exproprieri și fără nicio despăgubire.

agricultorii din Delta Dunării
Nota de fundamentare a HG 181, prin care s-au falsificat date în vederea obținerii de fonduri europene

În încercarea de a obține fonduri europene de peste 1,1 miliarde de euro, reprezentanții CJ Tulcea i-au furnizat informații false lui Sevil Shhaideh, pe atunci ministrul dezvoltării regionale, care a întocmit și semnat nota de fundamentare a HG 181/2017, prin care digurile din patrimoniul Agrodelta Sireasa au fost „consemnate” ca domeniu public al județului. Astfel, CJ Tulcea a declarat în fals că digurile respective sunt ale județului și nu sunt grevate de litigii.

Scopul – modernizarea drumului comunal, rebotezat județean, care se află chiar pe digurile companiei agricole. „În vederea accesării surselor de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, (…) apel dedicat zonei de Investiții teritoriale integrate Delta Dunării, pentru obiectivul de investiții «Modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Tulcea – Chilia Veche», a fost necesară îndeplinirea unuia din criteriile de selecție prevăzute în ghid (…) Consiliul Județean Tulcea face precizarea că bunurile imobile (…) nu sunt grevate de sarcini și nu fac obiectul vreunui litigiu, se arată în nota de fundamentare al HG 181/2017.

Nici după ce s-a dovedit că actele sunt false și că terenurile fac obiectul a numeroase litigii, iar miniștrii Marius Nica și, ulterior, Rovana Plumb au decis suspendarea finanțării drumului, Guvernul României nu a trimis pe nimeni să verifice cum a fost posibilă comiterea de falsuri în Hotărârea de guvern.

România riscă să piardă miliardul de euro

În loc să stopeze abuzurile baronilor de Tulcea la care sunt supuși agricultorii din Deltă, autoritățile române au preferat să închidă ochii, periclitând astfel chiar demararea proiectului pe bani europeni.

România trebuie să facă acum lobby pe lângă Comisia Europeană pentru a obţine o derogare pe bugetul de peste un miliard de euro alocat mecanismului financiar ITI Delta Dunării, în caz contrar banii vor fi pierduţi, întrucât nu au fost cheltuiţi până la termenul din primăvara acestui an. Semnalul de alarmă a fost tras de Sever Avram, comisar regional dunărean din partea Asociaţiei „Comunităţile Locale Riverane Dunării” (CLDR).

„Nu toate proiectele care se desfăşoară în macro-regiunea Dunării sunt proiecte neapărat cu aşa-numita valoare adăugată dunăreană. Sunt probleme mari cu programul ITI Delta Dunării. Acest proiect a început cu mai bine de trei-patru ani în urmă şi este în mare parte blocat. Pe proiectul ITI s-a cheltuit o sumă infimă de bani, adică circa 10% din alocarea de un miliard de euro. Suma de 1,1 miliarde de euro trebuie cheltuită undeva până în primăvara acestui an, iar acum suntem în situaţia în care numai printr-un demers de lobby naţional s-ar mai putea convinge Comisia Europeană să ne mai dea o derogare sau să mai accepte o reorientare, ceea ce nu s-a făcut până acum. Problema noastră este că noi nu ne-am făcut temele, ca stat, nu am alocat banii treptat ca beneficiarii să poată să ceară ulterior rambursările pentru acele proiecte”, a declarat, pentru Agerpres, Sever Avram, care pare că nu știe motivul real al blocării proiectului din Delta Dunării.

Oficialul CLDR a mai precizat că o soluţie pentru rezolvarea acestui blocaj ar fi ca, pe termen scurt, „să se dea o derogare să poată participa şi instituţii naţionale la acest proiect, cum ar fi Academia Română, institutele naţionale de cercetare şi inovare, universităţi care au acoperire naţională”.

Corina Creţu: Guvernul nu a depus cerere de finanţare pentru Podul peste Dunăre

Cele mai multe resurse ale proiectului ITI Delta Dunării ar urma să fie înghițite de proiectul podului Tulcea-Brăila. Dar nici în acest caz guvernanții nu au făcut nimic.

agricultorii din Delta Dunării
Comisarul european Corina Crețu a avertizat că Guvernul nici măcar nu a trimis Comisiei Europene proiectul podului Tulcea-Brăila

Comisarul european Corina Crețu a avertizat, recent, că Guvernul nici măcar nu a trimis Comisiei Europene proiectul spre avizare. Crețu spune că investiţiile se pot realiza din fonduri guvernamentale, urmând ca banii să fie recuperaţi ulterior de la Comisia Europeană.

„Până la această dată, autoritățile române nu au depus o cerere de finanțare pentru proiectul podului de la Brăila. Din informațiile noastre, acest proiect este în curs de pregătire. De altfel, Ministerul Transporturilor a anunțat că proiectul va fi trimis spre aprobare Comisiei Europene la jumătatea anului 2019”, a precizat, pentru portalul dezvaluiri.ro, Corina Crețu.

Cu toate acestea, surse din Comisia Europeană au declarat jurnaliștilor că, în condiţiile în care Guvernul a semnat contractul de execuţie înainte ca proiectul să fie aprobat de Comisie, există riscul ca anumite cheltuieli sau chiar întreaga sumă să nu fie eligibile şi deci să nu fie decontate.

Construcţia podului ar urma să coste 540 milioane euro, bani ce urmează a fi deduşi din suma propusă pentru programul ITI Delta Dunării. Dacă proiectul va fi până la urmă finanţat din fonduri europene, statul român urmează să asigure doar o cofinanţare de 15%.

LĂSAȚI UN MESAJ