Cinci ani de criză cu creditele în franci elvețieni. Peste 75.000 de români afectați

În urmă cu 5 ani, în ziua de 15 ianuarie 2015, cursul francului elvețian (CHF) a sărit brusc de la 3,74 la 4,32 lei, lovind în plin mai mult de 75.000 de români care luaseră împrumuturi în această monedă „exotică”.

În 2008, când cei mai mulți au contractat credite în CHF, cursul era 2,1 lei, astfel că o rată lunară de 300 de franci (mai puțin de 650 de lei) era suportabilă. Apoi, cursul a crescut ușor, an după an, ajungând la 3,5-3,7 lei în primele zile din ianuarie 2015, ceea ce ridicase rata de 300 CHF la peste 1.100 de lei.

Ce s-a întâmplat pe 15 ianuarie 2015

În fatidica zi de 15 ianuarie, și în toate cele ce i-au urmat, cursul a sărit peste pragul de 4 lei, mărind rata luată de noi ca exemplu la aproape 1.300 de lei. Dublu față de cea din momentul contractării!

Potrivit datelor BNR, în această situație se aflau, la acea dată, 75.400 de persoane. Pentru cei cu venituri mai mici (aproape 40.000), această lovitură a însemnat o supraîndatorare nemeritată, pe care au fost nevoiți să o îndure în toată perioada ulterioară de rambursare.

Explicația „tehnică” pentru ceea ce s-a întâmplat atunci este următoarea: Banca Națională a Elveției a decis pe 15 ianuarie 2015 să renunțe la plafonul cursului de schimb, controlat, de minimum 1,2 franci pentru un euro, măsură pe care instituția a adoptat-o în luna septembrie 2011 pentru a proteja economia elvețiană de criza datoriilor suverane din zona euro.

Infatuarea bancherilor i-a scandalizat pe debitori

Debitorii care s-au trezit cu o dublare a ratei au avut două motive de supărare: creșterea îndatorării până peste limitele propriului buget, dar mai ales infatuarea bancherilor, inclusiv a băncii centrale, care refuzau să-și asume măcar o parte din efortul de rambursare.

BNR a ales să trateze acest subiect ca pe unul marginal, spunând – inclusiv într-un studiu, lansat în februarie 2015 – că grupul respectiv reprezintă doar câteva procente din totalul împrumuturilor. Ca și cum, dacă sunt „puțini”, problema debitorilor CHF nu ar conta, nefiind un risc sistemic pentru sectorul bancar.

Vezi AICI Studiul BNR privind francul elvețian

„Numărul persoanelor fizice care au contractat credite în CHF reprezintă 2,1 la sută din numărul total al debitorilor din această categorie (respectiv 75.412 persoane). Spre comparaţie, în Polonia, numărul debitorilor în CHF este de peste 500.000”, arătau autorii studiului.

Ce se (mai) întâmplă acum

Asociația CREDERE pentru Informarea, Consilierea și Educarea Consumatorilor a lansat o invitație la negociere băncilor care au acordat credite în franci elvețieni (CHF).

Demersul asociației a pornit de la declarațiile publice ale reprezentanților băncilor privind valorile pe care pretind că le respectă în raport cu propriii lor clienți: dialogul, transparența și încrederea.

„Din acest motiv, solicităm din nou băncilor să accepte invitația noastră de a găsi soluții privind situațiile dramatice în care se regăsesc debitorii în CHF”, a transmis, zilele trecute, asociația CREDERE.

Asociația a invitat la negociere următoarele bănci: Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, OTP, First Bank, Eurobank, Credit Europe Bank, Banca Românească. Până la emiterea acestui comunicat de presă au răspuns pozitiv reprezentanții Băncii Transilvania și OTP. „First Bank ne-a transmis că analizează propunerea și că va reveni cu un răspuns. Ceilalți reprezentanți ai băncilor nu au răspuns în niciun mod invitației la negociere”, a precizat CREDERE.

Reprezentanții asociației au mai arătat că „dorim rezolvarea situației dramatice în care se află clienții, creșterea ratelor afectându-le sănătatea, intregritatea psihică și demnitatea umană. Apreciem deschiderea băncilor care au răspuns pozitiv invitației noastre și ne exprimăm speranța că vom identifica soluții comune, benefice ambelor părți. Totodată, sperăm ca și celelalte bănci să dea curs invitației noastre”.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here