Ce jaf la Academia Română! Angajații Fundației Patrimoniu și-au decontat până și prezervativele

Academia Română

Academia Română este cu adevărat un sat fără câini! O expertiză dispusă într-un dosar penal pus la sertar de procurori arată dimensiunea jafului practicat ani de zile de cei care au condus Fundația Patrimoniu a Academiei Române, dar și de simpli angajați: avansuri uriașe și nereturnate, facturi pe firme fantomă pentru servicii și lucrări fictive, deconturi nejustificate. Unii dintre angajați și-au decontat până și prezervativele sau coaforul.

Deși paguba adusă Academiei Române este uriașă, prejudiciul nu a fost recuperat niciodată. Conducerea forului a primit expertiza dispusă de procurori încă din luna mai 2018, dar nu a luat nicio măsură. Astfel, paguba de zeci de milioane de lei din fondurile obținute din administrarea terenurilor agricole și silvice ale Academiei are toate șansele să devină istorie. Mai mult, și procurorii au îngropat cazul.

Fundația Patrimoniu a fost înființată pentru a administra bunurile Academiei Române, respectiv terenurile agricole, silvice și clădiri. Fondurile obținute din aceste activități ar fi trebuit să aducă venituri consistente Academiei. Numai că mare parte din bani, după cum a stabilit ancheta, a fost deturnată pentru interese și scopuri contrare obiectului de activitate al fundației.

CITEȘTE ȘI Şoc la Academia Română: Casierul a furat peste 600.000 de euro!

Ce decontau angajații fundației: de la prezervative, la motocoase, praline și mititei

Inițial, ancheta a vizat-o doar pe contabila Marcela Zina Șerbu, urmărită penal pentru delapidare în formă continuată. Expertiza contabilă dispusă în acest dosar a arătat însă dimensiunea reală a jafului practicat la scară generală în Fundația Patrimoniu, la care au participat aproape toți angajații.

Ancheta a stabilit că salariații fundației au decontat sume uriașe, fără justificare, pe tot ce le-a trecut prin cap. Ba chiar și prezervative, după cum se menționează în expertiza judiciară.

Academia Română

Iată doar câteva exemple: medicamente, țigări, parfumuri, alimente (păstrăv, ton, legume mexicane, lactate, gumă de mestecat, măsline, iaurt, bulete de cașcaval, cașcaval, mușchi file, piept de pui la grătar, cozonac, ciocolată, fursecuri, praline, mititei), bere, vodca, whisky, materiale de construcții, motocoasă, cărbuni de grătar, piese auto, bilete CFR la Tușnad, Iași, Cluj, Botoșani, Suceava, bilete de avion Ungaria, plus cazare la hotel – cheltuieli fără aprobare.

Alte deconturi fără nicio aprobare, pentru așa-zise cheltuieli de protocol, s-au făcut pentru ojă, mască de păr, detergent Ariel, pantaloni, tricouri, încălțăminte, fructe, mezeluri, ulei, scoici, compot, medicamente etc.

Aceeași angajați au decontat, nejustificat, circa 2.700 bonuri pentru carburanți, în valoare de 135.160,71 lei (36.747 euro).

Academia Română

CITEȘTE ȘI Academia Română a întârziat cu 4 luni un proces din care ar câștiga 3,7 milioane de euro

Directoarea Amalia Străteanu și-a decontat și facturile vechi de telefonie

Directorul executiv al fundației, Amalia Străteanu, venită în mai 2006, și-a decontat facturile la telefon și pentru perioada anterioară angajării la fundație (14.01.2005 – 14.05.2005). Deconturile nu au fost semnate, nici aprobate. Potrivit documentelor, Străteanu a mai decontat bonuri fiscale de la Carrefour și MacDonalds.

Directoarea s-a plimbat pe banii fundației la Viena, Botoșani, Suceava și a cheltuit pentru mesele de protocol, flori, aranjamente florale, fără ca aceste deconturi să fie aprobate.

Contactată de jurnaliștii Cetățeanul, Amalia Străteanu a susținut că nu își mai aduce aminte de deconturile pe care le-a făcut la fundație. Despre facturile telefonice vechi decontate, fosta directoare spune că, deși la acea vreme nu era angajata fundației, colabora cu prof. Alexandru Bogdan la Academia Română. Ea a mai spus că nu a fost chemată niciodată la Parchet pentru a da explicații. Străteanu este însă contrazisă de procurori, care au arătat că, în data de 9 noiembrie 2017 au audiat-o pe directoarea fundației.

Academia Română

Președintele Alexandru Bogdan a decontat whisky, palincă, vin, căpșuni cu frișcă, file de porc, mititei, cârnăciori

Totul s-a făcut sub oblăduirea președintelui executiv al Fundației Patrimoniu de la acea vreme, Alexandru Bogdan, trimis în judecată de DNA într-un alt dosar penal, cu un prejudiciu de 3.7 milioane de euro, tot pentru jaful făcut la fundație.

Academia Română

Alexandru Bogdan nu doar a închis ochii la faptele angajaților, dar a huzurit și el pe banii  fundației. Pentru că „obrazul subțire cu chetuială se ține”, bos-ul instituției se trata cu whisky, palincă, vin, căpșuni cu frișcă, file de porc, mititei, cârnăciori etc., produse pe care le-a băgat la decont. Ba a decontat și abonamentul telefonic al soției, Dorina Maria Bogdan. Alte cheltuieli făcute de prof. Bogdan pe banii fundației au fost materiale de construcții sau medicamente.

Piese auto de la firme de textile și amenajări interioare decontate de restaurante

Expertiza judiciară a stabilit că foarte multe dintre facturile cu servicii înregistrate în contabilitatea fundației, de genul: amenajări interioare,  prestări servicii, reparaţii, nu erau însoțite de contracte, situații de lucrări, procese verbale de recepție a lucrărilor. Mai mut, pe facturile identificate nu era trecută „denumirea serviciilor prestate”, aşa cum prevede legea, sau obiectul de activitate al firmelor era cu totul altul decât cel menționat în facturi. Toate aceste facturi fuseseră achitate de către angajații fundației, doar cu numerar, din avansuri luate din trezorerie. De regulă, aceste deconturi nu erau însoțite de referate de aprobare.

Iată doar câteva exemple:

SC Fashion  Progress  SRL (obiect de activitate „Comerţ cu ridicata al produselor textile”) – factură în valoare de  3.600  lei (850 de euro), cu explicația „piese auto”. ANAF a stabilit că firma nu declarase profit și TVA pe factura respectivă.

SC Minerva Metropolitan SRL (obiect de activitate restaurante) – 14 facturi în valoare totală de 96.058 lei (24.819  euro), cu explicația  „amenajări interioare”. Facturile nu sunt însoțite de situații de lucrări, procese verbale de recepție lucrări, conform dispozițiilor legale.

SC Auto Luck Corn Serv SRL – două facturi în valoare totală de 8.072,45 lei (2.192 euro), cu explicaţia „reparaţii Dacia Logan”. Facturile nu sunt însoţite de situaţii de lucrări sau devize de lucrări.

SC Euroatent SRL – două facturi în valoare totală  de 7.354,20 lei (1.753 euro), cu explicația „servicii de printare,  xerox”.

Având în vedere că Euroatent  SRL, pentru anii 2009 şi 2010, nu a declarat venituri, cele două facturi se pot încadra la operaţiuni  nereale.

SC Nancy Group Impex SRL (obiect de activitate intermedieri în comerțul cu produse alimentare, băuturi și tutun) – o factură de 4.879 lei (neidentificată), cu expicația extrem de evazivă „întreținere și reparații”. Societatea nu a raportat venit și impozit pe profit.

SC A&M Black Beauty 2007 SRL (obiect de activitate „transporturi rutiere de mărfuri”) – șase facturi în valoare totală de 25.514 lei (7.645  euro), cu explicația „avans comandă, pachete cadou”.

Facturi pentru servicii fictive emise de firme fantomă

Aceeași angajați au decontat bunuri și servicii cu facturi emise de firme-fantomă.

SC Miflo Serv SRL,  radiată la data de 29.03.2002. Cu toate acestea, în contabilitatea fundației au fost găsite cinci facturi în valoare totală de 21.015,74 lei (5.636 euro), emise de această firmă în  perioada 2007 – 2009, cu explicații diverse, precum „servicii, piese auto” sau „calculator, imprimantă, scaner”.

SC Comimpex  Delfin  SRL, neînregistrată în baza de date a Registrului Comerțului – patru facturi în valoare  totală  de  17.966,63 lei (5.384 euro), cu explicaţia „toner, dischete, cd, mouse, materiale de curăţenie, diverse rechizite”.

SC Proilonia  SRL –  patru facturi neidentificate, în valoare de 18.500 lei (5.543 euro), înregistrate la cheltuieli cu întreţinerea  şi reparaţiile. La data emiterii facturilor, această societatea figura ca radiată.

Academia Română

Șmecheria penală folosită de fundație pentru a nu plăti impozite la stat

Nu doar Academia Română a fluierat a pagubă, dar și statul, care trebuia să încaseze taxe pe activitatea economică derulată de Fundația Patrimoniu.

Potrivit expertizei, veniturile obținute de Fundația Patrimoniu din arendarea terenurilor Academiei Române au fost raportate „eronat” drept „venituri din ocazionale utilizate în scop social sau profesional” și nu în contul „venituri din redevențe”. În acest mod, fundația nu a plătit la bugetul statului impozit pe profit de 16%.

Academia Română

„Eronat au fost în registrate încasările din arendă în contul  737 „venituri din acţiuni ocazionale utilizate în scop social sau   profesional, potrivit statutului de organizare şi funcţionare”, deoarece acestea nu sunt venituri ocazionale, neimpozabile, pentru că au la bază contracte de arendă, iar Fundaţia Patrimoniu a fost înfiinţată   pentru administrarea patrimoniului Academiei Române. Veniturile nu au fost utilizate în scop social. În acest caz trebuia utilizat în contabilitate contul  706  „venituri din redevenţe, locaţii  de gestiune și chirii”, au arătat experții.

Fundația Patrimoniu a lăsat și Academia cu buza umflată

În octombrie 2007, Academia Română a completat statutul Fundației Patrimoniu cu următorul alineat: „Există obligația statutară, asumată de Consiliul Director, ca din veniturile brute anuale ale Fundației Patrimoniu să se aloce pentru Academia Română o cotă de 25% începând cu anul calendaristic 2007, pentru activități specifice ale Academiei Române”.

Șefii fundației au „uitat” să vireze Academiei cei 25% din veniturile brute încasate din arenzi.

Centralizat, în perioada 2007-2010, fundația a datoriat Academiei Române, ca urmare a administrării terenurilor, 1.729.726 lei, din care s-a achitat mai puțin de jumătate – 846.000 lei.

Cum opera contabila fundației

Anchetatorii au stabilit cum opera contabila Zina Marcela Șerbu pentru ca actele contabile să iasă „curate”. De pildă, înaintea Sărbătorilor de iarnă din 2007, contabila a retras în  numerar sumele de 23.850 lei și 9.150 lei, adică un total de 33.000 lei.

În registrul de casă a fost înregistrată însă doar suma de 8.420 lei ca fiind încasată din retragerea de numerar din bancă. Diferența de 24.580 lei (33.000 lei – 8.420 lei) s-a volatilizat.

Pentru a nu denatura soldul contului contabil, spun experții, suma de 24.580 lei a fost înregistrată în contabilitate ca „plăți” către bugetul de stat. Conform ANAF, suma respectivă nu figurează înregistrată ca achitată la buget pe codurile bugetare respective sau pe codurile unice de virament.

Altă dată, contabila a retras în numerar suma de 30.700 lei, cu explicația „cheltuieli diverse”. Cu toate acestea, în registrul de casă s-a înregistrat doar suma de 13.700 lei. Pentru a închide soldul   contului, contabila a trecut în mod nereal diferența de 17.000 lei (30.700 lei – 13.700 lei)  ca  plată la „furnizori”, fără vreun document  justificativ (factură) și denumirea  furnizorului. Și lista acestor operațiuni continuă.

Cenzorii au închis ochii la ilegalități

Anual, evidențele și registrele fundației trebuiau verificate și controlate de un cenzor sau de către o comisie de cenzori care auveau ca sarcini să verifice modul în care este administrat patrimoniul fundației, să întocmească rapoarte și să le prezinte Consiliului Director.

Cenzorul plătit de fundație a închis însă ochii la ilegalități. „Din analiza evidenței contabile a Fundației Patrimoniu, a constatărilor efectuate prin expertiză, se poate spune că cenzorul care a avut „onorariul lunar” nu a făcut verificări privind înregistrările  documentelor în contabilitate, a corelațiilor între conturile contabile şi balanțele de verificare, a retragerilor de numerar din bancă, a registrelor de casă. Conform  dispozițiilor  legale cu privire  la asociații și fundații, cenzorul avea ca atribuție principală să verifice  modul în care este administrat patrimoniul fundației”, se arată în expertiză.  

„Omerta” procuroriilor de la Sectorul 1

Bomboana pe coliva Academiei Române a pus-o Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care a închis cazul.

Ziarul Cetățeanul a cerut, oficial, Parchetului să comunice temeiul legal al clasării dosarului, dar procurorul Călin Radu Bogdan a refuzat să răspundă, invocând… protecția datelor personale!?!

Jurnaliștii Cetățeanul au aflat însă ce nu vrea să spună Parchetul: cercetările au fost tergiversate ani de zile, până când faptele s-au prescris, iar vinovații, cercetați pentru delapidare, fals și uz de fals, au fost scoși basma curată. Curat, murdar, domnule procuror!

Academia Română

Au cerut explicații și de la Academia Română, care a dat vina pe soluția de clasare a Parchetului pentru a-și justifica pasivitatea în recuperarea imensului prejudiciu.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here