De ce îi întoarce USR spatele lui Nicușor Dan înainte de alegerile pentru Capitală

Nicușor Dan

Homofobia încurcă primăria! Homosexualii și drepturile minorităților sexuale stau între Nicușor Dan și candidatura la Primăria Capitalei. Mai mulți membri USR spun că Nicușor Dan este retrograd cu privire la drepturile comunității LGBT.

Investigație realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica

Surse din partidul Uniunea Salvați România (USR) spun că poate cel mai mare obstacol în calea candidaturii lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei este intoleranța (sau prea puțina toleranță) pe care acesta o are față de drepturile minorităților sexuale.

Și-a dat demisia din USR din aceași cauză

Nicușor Dan s-a arătat în repetate rânduri intransigent în această problemă. „Cel mai bun exemplu este chiar demisia sa din partid, după ce nu a reușit să ne determine să susținem PSD-ul pentru redefinirea familiei în Constituție”, au dezvăluit pentru ziarul Cetățeanul surse avizate din USR.

E o chestiune de onoare și asta antrenează demisia mea din USR. Nu e nimic dramatic, este o construcție cu mulți oameni și în construcția aceasta a apărut o majoritate care vrea să meargă într-o anumită direcție. Nu cred că este o direcție bună. Le urez succes. Rămân disponibil pentru politica românească și pentru USR. Dacă se reconsideră poziția privind familia tradițională, revin”, declara Nicușor Dan la 1 iunie 2017.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV. Nicușor Dan, corigent la administrație!

Nicușor Dan, 2000: „Sunt împotriva acceptării comportamentului homosexual în spațiul public”

Nicușor Dan

Atitudinea lui Nicușor Dan nu s-a schimbat de atunci cu adevărat, dar rigiditatea sa are rădăcini vechi.

Este de notoritate între membrii USR faptul că Nicușor Dan și-a asumat în scris, încă din anul 2000, aversiunea față de drepturile și libertățile sexuale.

„Naționalismul meu ideologic este sentimentul de identificare a membrilor comunității naționale cu valorile culturale tradiționale și opțiunea pentru primatul acestora în fața altor valori culturale. Un exemplu la îndemână. Sunt împotriva acceptării comportamentului homosexual în spațiul public, în România. Consider că aceasta ultragiază valorile tradiționale și, astfel, identitatea mea colectivă, legitimă”, este articolul lui Nicușor Dan, din revista Dilema nr. 371, din 24 martie 2000.

„Schimbarea părului”, în 2016: „Mi-am schimbat opinia şi sunt deschis”

Nicușor Dan

În urmă cu 4 ani, chiar înainte de scrutinul pentru fotoliul de primar general, pe care avea să-l piardă în favoarea Gabrielei Firea, candidatul din partea USB (USR-ul de astăzi) își punea cenușă în cap, spunând că a trecut mult timp de când a scris acel articol, iar acum are cu totul alte opinii.

„În primul rând, e un articol scris în anul 2000. În al doilea rând, articolul nu era împotriva homosexualităţii, ci era o opinie între majoritate şi minoritate în spaţiul public, identică cu chestiunea icoanelor în şcoli. Mi-am schimbat însă între timp această opinie şi sunt deschis faţă de toate minorităţile”, declara Nicușor Dan în 2016, după ce și-a dat seama că toată lumea iese la vot, inclusiv minoritățile sexuale.

Un an mai târziu, Nicușor Dan își făcea bagajele din USR tocmai pentru că nu a reușit să fie „deschis faţă de toate minorităţile”.

Cine-l mai crede pe Nicușor Dan?

Numai că membrii USR cărora azi Nicușor Dan le-ar vrea susținerea în cursa pentru Primăria Capitalei spun că nu cred în reabilitarea „salvatorului” Bucureștiului.

„Nu putem lua de bune scuzele de atunci, câtă vreme la câteva luni după așa-zisa retractare a încercat să ne împingă în barca Coaliției pentru familia tradițională, alături de PSD”, a explicat pentru ziarul Cetățeanul surse din USR.

CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan minte de îngheață apele. Candidat la Primărie, în război cu bucureștenii

Familia tradițională a stricat familia USR

Revolta lui Nicușor Dan s-a declanșat după ce Biroul Naţional al USR a decis, în iunie 2017, cu 11 pentru și 10 împotrivă, ca partidul să se declare împotriva revizuirii Constituţiei pe tema familiei tradiţionale. În timpul întâlnirii, Nicuşor Dan a anunţat că demisionează din funcţia de preşedinte.

După ce a demisionat, Nicușor Dan le-a trimis membrilor Biroului Național al partidului un document prin care își explica refuzul de a accepta poziționarea formațiunii pe tema revizuirii Constituției pentru redefinirea familiei, spunând că nu vrea să mai activeze într-un partid care se definește implicit ca un partid al libertăților civile.

„Simt o datorie pentru oamenii care ne-au votat, tema familiei e foarte importantă pentru ei, e o temă intimă, care ține de sentimentul religios”, își explica demisia Nicușor Dan.

Eșecul referendumului

În urmă cu 2 ani, Coaliția pentru Familie a încercat să modifice definirea familiei în Constituție prin referendum.  

Inițiativa a vizat înlocuirea sintagmei „între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, „între un bărbat și o femeie”.

Puţin peste 3,7 milioane de români (21% din populație) au participat la referendumul pentru redefinirea familiei. Organizarea scrutinului a scos din buget peste 163 de milioane de lei şi a mobilizat zeci de mii de oameni, de la poliţişti şi jandarmi până la membri ai secţiilor de votare şi observatori ai organizaţiilor civice. Doar într-un singur judeţ, celebru pentru mănăstirile sale, a fost atins pragul necesar pentru validare.

Referendumul nu a atins pragul minim de participare a 30% din electori, prin urmare articolul 48 a rămas nemodificat, iar grupările conservatoare de tipul Coaliţia pentru Familie au primit poate cea mai grea lovitură de după 1990.

Țara intoleranței

România rămâne una dintre cele mai intolerante țări ale Uniunii Europene în privința drepturilor minorităților sexuale.

În iunie 2018, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a obligat România să recunoască dreptul de şedere al soţului de acelaşi sex, în cauza unui cuplu româno-american.

Relu Adrian Coman, cetăţean român, şi Robert Clabourn Hamilton, cetăţean american, au locuit împreună timp de patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în anul 2010. În luna decembrie 2012, cei doi au solicitat autorităţilor române să le fie comunicate procedura şi condiţiile în care Hamilton putea, în calitatea sa de membru al familiei lui Relu Coman, să obţină dreptul de a locui în mod legal în România pe o perioadă mai mare de trei luni. Această cerere se întemeia pe directiva privind exercitarea libertăţii de circulaţie, care permite soţului unui cetăţean al Uniunii care şi-a exercitat această libertate să se alăture soţului său în statul membru în care acesta din urmă locuieşte.

Cazul Coman – Hamilton, un exemplu de intoleranță

Răspunzând la această solicitare, autorităţile române i-au informat pe Coman şi Hamilton că acesta din urmă beneficia numai de un drept de şedere pe o perioadă de trei luni, pentru motivul, printre altele, că el nu putea fi calificat în România drept „soţ” al unui cetăţean al Uniunii, întrucât acest stat membru nu recunoaşte căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here