ACTUALIZARE 14.30. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat că, spre deosebire de Statele Unite, Europa doreşte ca războiul să continue, într-un interviu publicat duminică de grupul de media militar Krasnaia Zvezda.
„Acum, după mandatul lui Joe Biden, au ajuns (la Casa Albă) oameni care vor să se lase ghidaţi de bunul simţ. Ei spun deschis că vor să pună capăt tuturor războaielor şi vor pace. Cine cere ca ‘petrecerea să continue’ sub forma unui război? Europa”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.
Lavrov a insistat că Statele Unite vor să fie în continuare cea mai puternică ţară din lume şi că Washingtonul şi Moscova nu vor fi niciodată de acord asupra tuturor aspectelor, dar că au convenit să fie pragmatici atunci când interesele lor coincid.
„Donald Trump este un pragmatic”, a afirmat Lavrov.
„Dar obiectivul este încă MAGA (Make America Great Again),” a adăugat Lavrov, referindu-se la sloganul politic al lui Trump, ”Să redăm măreţia Americii”. „Acest lucru imprimă politicii un caracter plin de viaţă, uman. De aceea este interesant să lucrezi cu el”, l-a lăudat Lavrov pe Trump.
El a adăugat că, „în ultimii 500 de ani – când Occidentul s-a format mai mult sau mai puţin în modul în care a ajuns până la noi astăzi, fireşte, cu unele schimbări – toate tragediile din lume au avut originea în Europa sau au fost cauzate de politica europeană”.
În timp de liderii statelor UE și cel al Marii Britanii discută la Londra despre o iluzorie înfrângere a Rusiei, deși SUA au punctat clar că vor pace nu război, trupele ucrainene sunt din ce în ce mai sub presiune în Kursk, regiune în vestul Rusiei, au raportat bloggeri militari ucraineni.
Citește și Luați-i de pe Volodimir, că ne omoară pe toți!
Tot în timpul ăsta, în care forţele ruse preiau controlul asupra rutelor cheie de aprovizionare pentru unităţile Kievului din regiune, potrivit informațiilro oferite duminică de blogul Deep State, considerat ca apropiat de armata ucraineană, președintele grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, constată că „Europa este singură” şi cere crearea unei armate europene, dar nu precizează câți ani va dura această construcție.
Ca să fie treaba oablă, premierul britanic Keir Starmer a declarat duminică, într-un interviu acordat BBC, că „obiectivul său motrice” din ultimele câteva zile a fost să reapropie Ucraina şi SUA după ce preşedinţii celor două ţări s-au certat vineri în Biroul Oval al Casei Albe.
Agerpres transmite că, în aşteptarea sosirii a circa 15 lideri europeni la Londra pentru a construi o poziţie comună cu privire la încheierea războiului din Ucraina, premierul britanic a afirmat că „munceşte din greu” pentru a aduce o pace durabilă în ţara est-europeană grav afectată de război.
„Sunt necesare măsuri urgente”
„Din cine ştie ce motiv, deciziile adecvate nu au fost luate de partea noastră pentru a rezolva această problemă”, se arată în relatarea Deep State, care argumentează că sunt necesare măsuri urgente.
Ucraina a lansat o contraofensivă la Kursk în august, în efortul de a reduce presiunea pe propriul front de est şi de a-şi asigura un bastion înaintea negocierilor de pace.
Moscova a declarat în repetate rânduri că va recăpăta controlul asupra regiunii, unde a dislocat trupe nord-coreene pentru a lupta împotriva forţelor ucrainene.
Cu toate acestea, Ucraina a reuşit să păstreze controlul asupra a zeci de sate, inclusiv oraşul cheie Suja.
„Cel mai rău scenariu ar fi ca trupele ruse să avanseze direct la periferia Suja”, a scris Deep State, adăugând că forţele Moscovei au control asupra puterii de foc din zonă.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris ofensiva de la Kursk drept o monedă de schimb importantă în eventualele negocieri cu Moscova.
O pierdere a acestui teritoriu rus ar fi un regres serios pentru Kiev, care se apără de invazia pe scară largă a Rusiei de mai bine de trei ani.
„Creşterea cheltuielilor pentru apărare”
Zelenski a călătorit sâmbătă în Regatul Unit, după cearta din Biroul Oval cu Donald Trump, care a creat o divizare între SUA şi partenerii săi europeni din NATO.
Starmer a declarat pentru programul BBC „Sunday with Laura Kuenssberg” că întâlnirea dintre Trump şi Zelenski l-a făcut să se simtă „incomod”, adăugând: „Nimeni nu vrea să vadă asta”.
„Cel mai mult contează cum reacţionăm la asta. Există o serie de căi diferite pe care oamenii le-ar putea parcurge. Una este să intensificăm retorica despre cât de revoltaţi suntem sau nu cu toţii. Cealaltă este să facem ceea ce am făcut eu, şi anume să-mi suflec mânecile, să pun mâna pe telefon, să vorbesc cu preşedintele Trump, să vorbesc cu preşedintele Zelenski, apoi să-l invit pe preşedintele Zelenski la o întâlnire exhaustivă ieri (sâmbătă – n.r.), (să-i ofer) o primire călduroasă şi apoi să pun din nou mâna pe telefon şi să-i sun pe preşedintele (francez Emmanuel) Macron şi pe preşedintele Trump”, a declarat Starmer, adăugând: „Obiectivul meu motrice a fost să rezolv problema aceasta şi să ne readuc la chestiunea centrală”.
Starmer a insistat că are încredere atât în Zelenski, cât şi în Trump, despre care crede că este motivat de o „pace durabilă”, dar că nu are încredere în preşedintele rus Vladimir Putin.
La Lancaster House, un conac de lângă Palatul Buckingham, este de aşteptat ca premierul britanic să îndemne liderii a circa 15 ţări europene să urmeze exemplul Regatului Unit, care a dat curs apelurilor SUA de a creşte cheltuielile pentru apărare.
Starmer a declarat pentru BBC că „munceşte din greu” pentru a aduce trei componente ale unei păci durabile în Ucraina.
„Pentru mine, componentele unei păci durabile sunt o Ucraină puternică ce continuă să lupte, dacă este nevoie, pentru a fi într-o poziţie de forţă; să negociem un element european pentru garanţiile de securitate şi de aceea m-am aplecat asupra acestui aspect, cu privire la ceea ce vom face; şi o protecţie americană. Acesta este pachetul, toate cele trei părţi trebuie să fie la locul lor (…)”, a explicat premierul britanic.
Starmer a adăugat că speră că la summit va putea construi o „coaliţie a celor dispuşi”.
În timp ce America lui Trump este forţa motrice din spatele intermedierii păcii cu Rusia, Starmer vrea ca Europa să fie pregătită să conducă eforturile de menţinere a păcii în cazul în care se ajunge la un acord. O garanţie de securitate din partea americanilor este subiectul unei discuţii „intense
Cetățeanul TV
