Alegerile din Germania, rezultate și consecințe

Blocul conservator CDU/CSU (Uniunea Creştin-Democrată şi „aripa” sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială) şi-a asigurat o victorie clară în alegerile legislative de duminică, la care Alternativa pentru Germania (AfD), de dreapta, a înregistrat la rândul său cea mai bună performanţă de până acum.

Prezenţa la vot a crescut de la 76,4% la ultimele alegeri de pe plan naţional din 2021 la 82,5%, conform site-ului oficiului federal de monitorizare a alegerilor, cea mai mare cifră de la reunificarea Germaniei, în 1990.

Alegerile deschid calea pentru ca liderul conservator Friedrich Merz să devină următorul cancelar german, urmându-l lui Olaf Scholz, după o campanie electorală umbrită de o serie de atacuri violente şi dominată de o dezbatere foarte tensionată asupra politicii privind migraţia.

Alianţa de centru-dreapta a lui Merz a obţinut circa 28,6% din voturi, după numărarea buletinelor din toate circumscripţiile, în creştere de la 24,1% în 2021.

„Mă voi strădui să formez un guvern federal care să reprezinte întreaga populaţie germană”, a asigurat Merz duminică seara.

„Şi mă voi strădui să formez un guvern federal care să rezolve problemele ţării noastre”, a adăugat el, indicând că urmăreşte instalarea unei noi administraţii înainte de vacanţa de Paşte din aprilie.

CDU/CSU este astfel gata de o revenire imediată la putere, la mai puţin de patru ani după retragerea fostului cancelar Angela Merkel. Acest rezultat reprezintă un triumf personal pentru Merz, în vârstă de 69 de ani, care a revenit în politică în ultimii ani după ce a pierdut lupta pentru putere cu Merkel pentru conducerea blocului conservator, acum peste două decenii.

AfD și-a dublat voturile

Prezumtivul viitor cancelar se confruntă însă cu perspectiva dificilă a formării unei coaliţii pe fondul ascensiunii AfD, care a urcat pe locul secund, cu un record de 20,8% din voturi la scrutinul de duminică, conform rezultatelor iniţiale.

Partidul antiimigraţie şi-a dublat cota de voturi de la alegerile din 2021, fiind impulsionat în campanie şi de sprijinul antreprenorului miliardar în tehnologii Elon Musk.

Deşi colidera AfD Alice Weidel a declarat că mâna sa rămâne „întinsă pentru a lua parte la guvernare”, partidul său urmează să rămână în opoziţie, în condiţiile în care Merz şi-a reiterat vechiul angajament de a nu coopera cu el, poziţie cunoscută în Germania ca „firewall” (Brandmauer, paravan).

Cel mai probabil partener de coaliţie al lui Merz sunt social-democraţii de centru-stânga ai lui Scholz (SPD), care au căzut pe locul trei, cu 16,4% din voturi, înaintea Verzilor, ai vicecancelarului în exerciţiu Robert Habeck, cu 11,6%.

Scholz şi-a recunoscut „înfrângerea electorală” şi a calificat prestaţia partidului său la scrutin – cea mai slabă din istoria postbelică a ţării – ca fiind un „rezultat electoral amar”.

Ministrul apărării, Boris Pistorius, a mers mai departe, vorbind de un „rezultat devastator, catastrofal” pentru SPD.

Imaginea generală este uşor simplificată de eşecul Alianţei Sahra Wagenknecht (BSW), un partid populist minor, de a atinge pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.

BSW ar fi avut potenţialul de a diviza împărţirea mandatelor în Bundestag, slăbind poziţia lui Merz şi determinându-l să se bazeze pe o coaliţie extrem de incomodă cu SPD şi Verzii, dar, potrivit Comisiei electorale federale, a obţinut doar 4,972%.

A rămas pe afară şi Partidul Liber Democrat (FDP), pro-business, care la alegerile din 2021 au obţinut 11,4% şi a intrat în guvernul de coaliţie tripartit cu SPD şi Verzii, într-un „mariaj” incomod. FDP, care s-a retras anul trecut din coaliţie, ducând la convocarea alegerilor anticipate, nu va intra în Bundestag, obţinând doar 4,3%.

O campanie electorală de succes, concentrată pe probleme sociale precum locuinţele, a făcut ca Die Linke, un partid cu orientare dură de stânga, să ajungă la 19,9% la Berlin şi la 8,8% la nivel naţional, devenind povestea-surpriză de succes la alegerile de duminică.

Provocările următorului cancelar

Alegerile s-au desfăşurat într-un moment crucial pentru cea mai populată ţară a UE, aflată în mijlocul celei mai îndelungate recesiuni de mai mult de două decenii, după doi ani consecutivi de declin.

Gospodăriile germane încă resimt efectele inflaţiei ridicate care a lovit puternic Germania după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 din Ucraina, în timp ce un număr tot mai mare de companii majore din sectoare cheie ca producţia de maşini şi alte industrii ale ţării plănuiesc concedieri.

Situaţia internă dificilă a fost exacerbată de aparenta schimbare a ordinii globale, în urma revenirii la putere la Washington a preşedintelui american Donald Trump, care ar putea avea un impact masiv pentru Berlin. Ameninţările lui Trump cu impunerea de tarife în comerţul cu UE, cererile sale zgomotoase de creştere a cheltuielilor pentru apărare de către aliaţii europeni din NATO şi eforturile sale de a încheia un acord cu Rusia trecând peste Ucraina vor cere un răspuns serios de la Merz, în calitatea sa de presupus viitor cancelar german.

Merz şi-a clarificat poziţia cu privire la noua administraţie a SUA duminică seara, în apariţia TV tradiţională postelectorală alături de rivalii săi, organizată de posturile publice ARD şi ZDF.

„Pentru mine, prioritatea absolută va fi consolidarea Europei cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obţine independenţa reală faţă de SUA”, a declarat liderul CDU/CSU.

„Nu credeam că va trebui să spun asta într-un program de televiziune, dar după declaraţiile lui Donald Trump de săptămâna trecută, cel mai recent, este clar că (…) această administraţie este în mare măsură indiferentă faţă de soarta Europei”, a notat el.

Merz – care a fost văzut mult timp ca un susţinător al relaţiilor transatlantice – a mers chiar până la a ridica problema dacă NATO va continua să fie relevantă în formatul actual, „sau dacă trebuie să ne dezvoltăm mult mai rapid capabilităţi europene de apărare independente”.

„Aceasta este prioritatea mea absolută şi nu îmi fac absolut nicio iluzie în legătură cu ceea ce se întâmplă în America”, a spus Merz.

Acesta a luat în vizor şi intervenţiile lui Musk în campania pentru alegerile din Germania, comparându-le cu interferenţa Rusiei.

„Intervenţiile de la Washington au fost nu mai puţin dramatice şi drastice şi până la urmă revoltătoare decât intervenţiile pe care le-am văzut din partea Moscovei”, a afirmat el. „Suntem sub atâta presiune din amândouă părţile încât prioritatea mea absolută acum este de a crea unitate în Europa”.

Comentariile sale remarcabile au survenit în timp ce Trump a felicitat CDU/CSU pentru victoria sa electorală. „Se pare că partidul conservator din Germania a câştigat alegerile foarte aşteptate”, a postat Trump pe Truth Social, într-un mesaj scris integral cu majuscule. „La fel ca în SUA, poporul Germaniei s-a săturat de agenda lipsită de raţiune, în special pe energie şi imigraţie, care are a predominat atâţia ani”, a scris preşedintele american.