Alegeri europarlamentare 2019. Premianții și corigenții români de la Bruxelles și Strasbourg

candidații PSD la europarlamentare alegeri europarlamentare 2019

Mai puțin de două luni ne despart de primul test electoral din acest an, înainte de prezidențialele din toamnă. Pe 26 mai, românii care se vor prezenta la scrutinul de alegeri europarlamentare 2019 își vor trimite reprezentanții (33 la număr) în Parlamentul European pentru următorii cinci ani de zile. Acum, când a mai rămas foarte puțin din actualul mandat, început în 2014, Cetățeanul.net a analizat activitatea celor 32 de persoane care ne reprezintă în momentul de față la Bruxelles și Strasbourg.

Eurodeputații au venituri de invidiat nu doar pentru români, ci și pentru ceilalți europeni de rând. Când vine însă vorba de muncă, europarlamentarii României nu sunt însă toți la fel – unii au ajuns la Bruxelles și Strasbourg doar pentru a se bucura de un trai îmbelșugat sau pentru a scvăpa de vreo anchetă penală, iar alții au pus osul la treabă.

Activitatea europarlamentarilor este extrem de dificil de evaluat. Cei mai mulți dintre noi ar fi tentați să-i considere activi pe cei care ies în lumina reflectoarelor, apar cel mai des pe la televiziunile de știri sau au numeroase intervenții în plenul de la Strasbourg. La acest capitol au excelat acum două legislaturi (2007, anul intrării României în Uniunea Europeană – 2009) Gigi Becali și Corneliu Vadim Tudor, ambii propulsați acolo de pe lista PRM. Faptul că au făcut clăbuci în Hemiciclul de la Strasbourg nu i-a ajutat să fie niște buni eurodeputați.

Alegeri europarlamentare 2019. Criteriile luate în calcul

Și asta pentru că activitatea unui europarlamentar se măsoară prin prisma muncii în comisiile de specialitate și a negocierii între grupurile politice. Cea mai importantă dintre activităţile parlamentare este aceea de raportor pentru un raport legislativ, care se transformă, după adoptare, în legislație, într-un regulament european sau o directivă europeană. În această calitate, un eurodeputat poate influența direct legislația din UE.

Și nu poţi ajunge oricum raportor al Parlamentului European. Pentru asta, trebuie să participi la lucrările comisiei şi ale grupului politic din care faci parte, să câştigi şi să păstrezi încrederea membrilor acestora. Munca la un astfel de raport poate dura mai mult de un an.

O altă categorie de rapoarte este cea de raportor alternativ, când deputatul este raportor „din umbră” pentru grupul politic din care face parte, în situaţia în care raportorul este dintr-un alt grup politic. Urmează, în ordinea importanţei, rapoartele pentru aviz, realizate de eurodeputat pentru comisia din care face parte. Rezoluțiile, luările de cuvânt, declarațiile scrise și întrebările parlamentare sunt instrumente pe care eurodeputații le pot folosi pentru a atrage atenția asupra unor aspecte, pentru a solicita luarea unei poziții de către instituțiile europene sau de către liderii acestora.

Din păcate, aceste instrumente sunt cele mai accesate de către deputaţii care încearcă să demonstreze că au o intensă activitate parlamentară, fără să-şi fi adus o contribuţie care să conteze cu adevărat în procesul legislativ, altfel decât prin vot.

În funcție de aceste elemente enumerate mai sus, ”Cetățeanul” a realizat topul eurodeputaților români din această legislatură. Atât ”podiumul”, cât și lista rușinii. Se impune din capul locului precizarea că topul realizat de noi nu este nici pe departe infailibil, pentru că un raport poate avea o complexitate mai mare decât altul, de exemplu. Mulți dintre cei care vor să ”puncteze” își aleg și își trec în palmares rapoarte de descărcare de gestiune, cel mai ușor de realizat.

Alegeri europarlamentare 2019. Marian Jean Marinescu, cel mai ”silitor”

Ei bine, pe primul loc în acest clasament se plasează europarlamentarul PNL Marian Jean Marinescu, care se poate lăuda (și pe bună dreptate!) cu 15 rapoarte în calitate de raportor principal, 20 ca raportor alternativ (”din umbră”) și cinci ca raportor pentru aviz. În plus, Marinescu este și vicepreședinte al Parlamentului European.

alegeri europarlamentare 2019 cadastrare
Marian Jean Marinescu

Pe locul doi se situează , la mică distanță, eurodeputatul PNL (ales în 2014 pe lista PMP) Siegfried Mureșan, cu 14 rapoarte în calitate de raportor principal, 30 ca raportor alternativ și trei ca raportor pentru aviz. Îl urmează fostul său coleg de partid de la PMP Cristian Preda: 10 rapoarte în calitate de raportor principal, 11 ca raportor alternativ și 13 ca raportor pentru aviz. De menționat faptul că ei au fost singurii candidați de pe lista avansată în 2014 de partidul fondat de Traian Băsescu care au ajuns la Bruxelles. Acum, PMP nu mai are niciun europarlamentar.

Pe locul patru se situează Monica Macovei, acum independentă din punctul de vedere al politicii naționale, dar trimisă în Parlamentul European de PDL. După ce a demisionat din PDL, Macovei a părăsit și grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a se alătura celui al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Ea are opt rapoarte în calitate de raportor principal, 22 ca raportor alternativ și 17 ca raportor pentru aviz.

Victor Negrescu e în top, chiar dacă a plecat de doi ani

alegeri europarlamentare 2019 Victor Negrescu despre Brexit Victor Negrescu despre președinția Consiliului UETop 5 se încheie cu europarlamentarul ALDE Norica Nicolai, cu șapte rapoarte în calitate de raportor principal, nouă ca raportor alternativ și unul ca raportor pentru aviz. Consilierii săi parlamentari ne-au atras atenția asupra faptului că Norica Nicolai mai are două rapoarte, dar care nu apar încă pe site-ul Legislativului de la Strasbourg. Nu le vom lua în considerare, pentru că este posibil ca și alți reprezentanți ai României să mai aibă rapoarte care nu sunt pe site, iar topul ar fi astfel viciat. Norica Nicolai este eurodeputat ALDE, dar a ajuns la Bruxelles și Strasbourg de pe lista PNL.

Interesant de menționat este faptul că fostul ministru al Afacerilor Europene Victor Negrescu se poate încadra și acum în Top 5 cei mai harnici europarlamentari ai României, cu toate că nu mai are această calitate din iulie 2017. În perioada 2014-2017 el a fost raportor principal de opt ori, de 16 ori ”din umbră” și o dată raportor pentru aviz.

Liberalul Mihai Țurcanu, la coada clasei înainte de scrutinul de alegeri europarlamentare 2019

Dar să vedem ce se întâmplă și la coada clasamentului, acum, înainte de scrutinul de alegeri europarlamentare 2019. Ei bine, dacă cel mai harnic europarlamentar român este un liberal, cel mai leneș este tot un penelist. Este vorba de Mihai Țurcanu, care a bifat ”zero” la toate criteriile luate în considerare de noi. El a ajuns în Parlamentul European în marttie 2015, după demisia lui Eduard Hellvig, care fusese desemnat director general al SRI. Mihai Țurcanu este nimeni altul decât fratele fostului președinte al Consiliului Județean Botoșani Florin Țurcanu, care a avut ceva probleme cu DNA.

alegeri europarlamentare 2019
Mihai Țurcanu a ajuns la Bruxelles după numirea lui Eduard Hellvig la SRI

Dacă în mandatul trecut pesedistul Victor Boștinaru aproape că excela, acum s-a lăsat pe tânjeală și ocupă locul doi în topul celor mai leneși parlamentari. Nu are niciun raport ca raportor principal, trei ca raportor alternativ și două pentru aviz. În topul rușinii se află și Laurențiu Rebega, un traseist politic care a fost trimis acolo de Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu. L-a trădat și a trecut în grupul Europa Națiunilor și Libertății, condus de celebra Marine Le Pen, pentru ca apoi să treacă la Conservatori și Reformiști, de unde l-a recuperat Victor Ponta la Pro România. Nu are niciun raport ca raportor principal, cinci ca raportor alternativ și și doar unul pentru aviz.

Nici liberalul Traian Ungureanu, ajuns la Strasbourg pe lista PDL, nu s-a omorât cu munca. Nu are niciun raport ca raportor principal, are zece ca raportor din umbră și unul pentru aviz.

Marian Jean Marinescu explică ce a făcut în PE în ultimii cinci ani

Cetățeanul.net i-a întrebat pe cei mai activi europarlamentari români care este rețeta succesului la Strasbourg, dar mai ales la Bruxelles, dacă, în opinia lor, România are mai mulți eurodeputați ”leneși” decât alte țări și dacă își doresc un nou mandat.

”Am avut, dacă e să vorbim doar de ultimul mandat, o responsabilitate foarte mare, respectiv aceea de a defini poziția grupului PPE pentru buget precum și pentru politicile agricultură şi coeziune. Vorbim de sute de miliarde de euro. Nu este ușor să poți vorbi pe limba colegilor din 27 de țări diferite, cu priorități diferite, cu viziuni diferite și să ajungi la o poziție comună. Îți trebuie dincolo de o înțelegere tehnică foarte bună a subiectului, înțelepciune, capacitate de negociere și să te bucuri de o încredere neștirbită de nimic”, a declarat Marian Jean Marinescu pentru Cetateanul.net.

El a precizat că, dincolo de activitatea sa ca vicepreședinte al PPE, a reușit să se implice cu rezultate care au adus un plus pentru România și în munca lgislativă, ca europarlamentar: ”Sunt europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative, am cele mai multe proiecte pilot aprobate (spațiu, aviație, turism), iar în 2016 am fost ales cel mai bun deputat în domeniul <Cercetare și inovare> în urma decernării premiilor MEP Awards 2017 ale The Parliament Magazine. Așa am înțeles eu să fiu patriot”.

Referindu-se la ce i-a plăcut cel mai mult să lucreze, Marian Jean Marinescu a menționat două dosare finalizate și care sunt de o importanță capitală pentru UE și pentru România: ”Sunt raportorul PE pentru noua politică europeană de trasport. Am încheiat cu succes un acord parțial cu Președinția română a Consiliului UE în dosarul Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) – viitoarea politică de transport europeană. Ce înseamnă asta pentru România? De pildă, că tronsoanele de cale ferată Timișoara-Moravița, Craiova-Calafat, București-Giurgiu precum și drumul Focșani – Albița se află acum în lista de priorități europene. Un alt rezultat excepţional al acestor negocieri este faptul că am reuşit să facem primul pas către accesul direct al administrațiilor locale la fonduri europene, fără să mai fie nevoie de aprobarea statului membru. În acordul încheiat joi, 7 martie, după 10 ore de negocieri, este menţionat faptul că Parlamentul European susţine creşterea în următorul exerciţiu financiar (2021-2027) a bugetului pentru transport cu peste 6 miliarde de euro. De asemenea, a fost menţinută prevederea ca fondurile neutilizate din finanţarea pentru mobilitatea militară (din alocația de 6,5 miliarde de euro) să poată fi folosite pentru transportul civil. Tot în acest mandat am finalizat implementarea conceptului <Cer unic european>. Comisia Europeană a finalizat și prezentat în PE concluziile proiectului pilot <O nouă arhitectură a spațiului aerian european> votat de PE la propunerea mea. Este vorba de o nouă conceptie de organizare a spațiului aerian prin care se măreste capacitatea de efectuare a zborurilor și, în același timp, îmbunătățește condițiile de zbor ale pasagerilor (micsorează durata și întârzierile și în final costul biletelor) și contribuie la diminuarea emisiilor cu aproximativ 10%”.

Eurodeputatul PNL a enumerat, pe scurt, ce a făcut pentru România în acești cinci ani de mandat:

  • accesul României la aproximativ 1 miliard de euro pentru proiecte de infrastructură de transport prin folosirea integrală de către statele membre a sumelor transferate din Fondul de Coeziune la Mecanismul Conectarea Europei
  • creşterea bugetului pentru transport cu peste 6 miliarde de euro
  • includerea tronsoanelor de cale ferată Timișoara-Moravița, Craiova-Calafat, București-Giurgiu și a drumului Focșani-Albița între prioritățile europene
  • am inițiat un proiect pilot pentru reglementarea drepturilor turiştilor
  • am protejat interesele transportatorilor români în cadrul Pachetului Mobilitate care se referă la transportul rutier de marfă

. am inițiat dezbaterea de urgenta in plenul PE ca urmare a adoptarii OUG 13

El a refuzat să le dea un sfat eurodeputaților români mai “leneși”. ”Nu îmi place să dau sfaturi. Cred că fiecare om în viață trebuie să asculte de propria conștiință”, a concluzionat Marian Jean Marinescu.

Norica Nicolai mai vrea un mandat după scrutinul de alegeri europarlamentare 2019

”La Parlamentul European, fie că ne desfășurăm activitatea la Bruxelles sau Strasbourg, nu cred că putem vorbi de rețete: fiecare săptămână este diferită, iar provocările și dosarele de pe agenda parlamentară necesită abordări aplicate ca timp, ca mod de lucru, în funcție de subiect. Vă pot vorbi despre felul în care am decis eu să lucrez pe dosare și despre cum am reușit să închid o mare parte dintre ele. Ascult mereu toate părțile implicate, toți actorii ce sunt afectați de deciziile ce vor fi luate, încerc să obțin cât mai multe studii și date obiective pe tema pe care lucrez și mai ales să am și o poziție a României, pentru că suntem aici să ne apărăm și interesele naționale. Stau departe de jocurile de culise, de interesele care nu îmi sunt clare, mă feresc de bunii <samariteni> care propun soluții ușoare”, a declarat Norica Nicolai.

alegeri europarlamentare 2019 Dăncilă

Ea precizează că, din experiența sa, trebuie luate în considerare și componenta culturală, geografică, de dezvoltare a celor cu care se încheie acorduri de colaborare. ”Avem un model european, un standard de viață la nivelul UE la care statele membre au ajuns, într-o măsură mai mică sau mai mare, după zeci de ani de politici publice aplicate într-un spațiu al păcii, dar nu avem această situație în majoritatea părților lumii cu care dialogăm, deci nu le putem impune modelul nostru ca o condiție obligatorie, este nedrept. Onestitatea și raportarea la lumea reală în care trăim sunt două principii de la care nu mă abat niciodată”, a mai spus Norica Nicolai.

Europarlamentarul consideră că România nu are mai mulți eurodeputați ”leneși” decât alte țări: ”Nicidecum, România se comportă la nivelul Parlamentului European în ritmul oricărui alt stat membru și vă asigur că este extrem de prezentă în toate dezbaterile, evenimentele din această instituție. Din păcate, ne aducem prea des conflictele de acasă și ne risipim astfel energiile pe lucruri mărunte. Este de notorietate: sunt câțiva câțiva europarlamenatari care și-au făcut o agendă din a denigra România la Bruxelles. Este trist pentru că aceste denigrări ne costă scump, la propriu: atunci când cerem mai mulți bani alocați României, atunci când solicităm proceduri simplificare de acces la acești bani. Dar cred că aceste atitudini vor fi sancționate la vot, pentru că oamenii văd, ascultă și au ultimul cuvânt la urne”.

Ea spune că vrea un nou mandat la Bruxelles și Strasbourg în urma alegerilor de pe 26 mai. ”Da, mă voi prezenta la alegerile din 26 mai pentru a obține un nou mandat pentru că simt că încă mai am ceva de spus, încă sunt domenii în care îmi doresc să continui ce am început. Cred că prin activitatea pe care am avut-o în Comisia de Pescuit am reușit să dau un impuls localităților extrem de sărace din zona Deltei Dunării, am stabilit relații de încredere cu reprezentanții statelor de la Estul Europei, unde România are mari interese de a avea pace și înțelegere, am impulsionat inițiativele în domeniul sănătății la nivelul UE, susținând accesul mai bun la tratamente moderne în toate statele membre. Sunt subiecte care îmi sunt nu doar în <fișa postului>, dar și în suflet și cred că pot continua această muncă încă cinci ani”, a mai spus Norica Nicolai.

Cristian Preda rămâne acasă

Eurodeputatul Cristian Preda ne spune că, în opinia sa, toate problemele tratate în Parlamentul European sunt foarte complexe: ”Am avut avantajul de a fi venit <echipat> cu o experiență universitară și cu una instituțională (MAE, Președinție) la Bruxelles/Strasbourg. Programul meu de lucru la PE a fost de la 7.30 la 23.30. Am lucrat în cinci comisii parlamentare (afaceri externe, afaceri constituționale, petiții, drepturile omului, dezvoltare), în două delegații (cu țările din Asia de Sud și cu cele din Maghreb), în peste 15 misiuni de observare electorală. Numărul rapoartelor și avizelor nu e decât o dimensiune relevantă pentru activitate. Mai semnificativ pentru un deputat european e respectul de care se bucură în rândul adversarilor politici”.alegeri europarlamentare 2019

El a încheiat reiterând faptul că nu va candida pentru PE în acest. ”Doresc să folosesc experiența mea europeană și influența căpătată n PE în țară”, a spus Cristian Preda.

Victor Negrescu vrea să revină la Bruxelles și Strasbourg după alegeri europarlamentare 2019

Fostul eurodeputat Victor Negrescu spune că pentru un mandat reușit la Bruxelles și Strasbourg este nevoie de foarte multă muncă, de obiective clare, de constanță și consistență în mesaje și acțiuni, dar și de o echipă bună.

”Realitatea este că pentru mine mandatul de europarlamentar a fost o continuare a activității în domeniul afacerilor europene, fiind cadru universitar specializat în domeniu, expert pe politici europene și fondator al PES activists România, o rețea cu peste 10.000 de persoane interesate de politica europeană”, a declarat el pentru ”Cetățeanul”.

Întrebat dacă România are mai mulți eurodeputați ”leneși” decât alte state, Victor Negrescu a răspuns: ”România are oameni de valoare. Țara noastră merită reprezentanți bine pregătiți la Bruxelles, care cunosc limbi străine, care înțeleg politicile și negocierile europene. Persoanele care merg acolo trebuie să apere interesele României identificând soluțiile prin care profilul țării poate crește la nivel european. O Românie puternică și dezvoltată ajută UE și proiectul european”.

Fostul ministru al Afacerilor Europene a mai spus că își dorește un nou mandat de eurodeputat. ”Doresc să continui proiectele pe care le promovez de foarte mulți ani, mai exact Garanția Europeană pentru sănătate, drepturi egale pentru cetățenii europeni, recunoașterea studiilor sau accesul la finanțările și oportunitățile europene. De asemenea, vreau să susțin în continuare activ promovarea la Bruxelles a intereselor României, ale județului Alba și ale regiunii pe care am onoarea să o reprezint. Intenția mea este să fiu o voce pro-europeană de stânga în Parlamentul European capabilă să contribuie la creșterea influenței și prestigiului României precum și a proiectului european”, a încheiat el.

Rămâne să vedem ce se întâmplă după scrutinul de la alegeri europarlamentare 2019.

2 COMENTARII

  1. Si eu sunt specialist in domeniul afacerilor europene si relatiilor internationale si nubam putut lasa acest articol sa treaca neobservat.
    Ca si concluzie consider ca evaluarea actualilor eurodeputati ar trebui sa fie drastica, in conditiile in care unii dintre ei isi afirma dorinta de a candida din nou si mak ales cand vezi ca cel mai tanar europarlamentar pe care l-a avut Romania, desi plecat de 2 ani din Parlamentul European este si acum printre cei mai activi!!!
    Va dati seama ca acest om daca ramanea europarlamentar pana acum facea mai multe pentru tara aceasta decat toti ceilalti 30 la un loc?
    Astfel de oameni trebuie sa ne luptam sa puna partidele pe liste! Nu anonimi semianalfabeti de care nu a auzit nimeni si care se duc la Brixelles doar ca sa incaseze indemnizatia si cam atat.
    Felicitari Victor Negrescu si sper sa fii in fruntea listei de candidati pentru ca in fruntea celor care muncesc ai fost mereu!

LĂSAȚI UN MESAJ