ACHITARE SCANDALOASĂ Gigi Becali, scos nevinovat de judecătoarea Arghir de la Înalta Curte pe baza unor legi care nu existau la acea dată

Cercetat și trimis în judecată de DNA pentru încercarea de mituire cu 1,7 milioane euro a jucătorilor echipei de fotbal Universitatea Cluj, Gigi Becali a fost achitat la Înalta Curte într-un mod scandalos. Motivarea sentinței de achitare semnată de judecătoarea Cristina Geanina Arghir și de Ștefan Pistol este nemaiîntâlnită în justiția românească! „Niciun student mediocru de la Drept nu ar fi încercat să scrie așa ceva”, au spus surse juridice consultate de Cetățeanul.

Anchetă realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica

Judecătoarea Geanina Arghir de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a avut însă o bună reputație profesională. Ce a determinat-o atunci să facă cea mai mare gafă din istoria Înaltei Curți doar pentru a-l achita pe Gigi Becali?

Judecătoarea Arghir a invocat acte normative care nu existau

George Becali nu a scăpat până la urmă de pușcărie – completul de 5 judecători a desființat, la propriu, motivele incredibile invocate de completul de 3 din care a făcut parte Arghir, dar nimeni nu a reclamat penal sau disciplinar scamatoria de la judecata pe fond! În denunțul făcut la SIIJ, medicul Liviu Ciprian Opriș a reclamat și legăturile apropiate dintre judecătoarea Arghir cu Bogdan Ion-Tudoran controversatul judecător de la Curtea de Apel București. Aceeași judecătoare Arghir este cea care a fi acoperit derapajele lui Tudoran în celebrul dosar Băneasa și i-a menținut sentința dubioasă.

În dosarul Valiza, judecătoarea Curții Supreme Cristina Geanina Arghir a folosit ca argumente scandaloase pentru achitarea lui Becali prevederi ale unor acte normative care nu existau! „Eroarea” lui Arghir, făcută sub protecția inamovibilității, a fost anulată de completul de apel, dar nimeni de atunci nu a tras-o la răspundere, nici penal, nici disciplinar. Acum, judecătoarea este pensionară și și-a deschis un notariat.

Ca judecător de fond, pentru a-l salva pe Gigi Becali, Arghir a invocat în 2012 prevederi din codul penal ce urma să intre în vigoare și să se aplice abia în anul 2014! Tot judecătoarea a considerat că falsurile și mărturiile mincinoase ale lui George Becali, Victor Pițurcă și apropiați ai lor, pentru a induce în eroare procurorii DNA, nu merită a fi pedepsite.

Ziarul Cetățeanul i-a solicitat un punct de vedere Geaninei Argir, dar aceasta nu a răspuns întrebărilor noastre. Îl vom consemna după ce ne va fi trimis.

Doar judecătoarea Ghena a cerut condamnarea lui Becali și Pițurcă

Geanina Arghir a mai invocat atunci, în mod fals, faptul că în România nu se mai pedepsea infracțiunea de mituire oferită în sectorul privat în scopul de a se îndeplini un act privitor la îndatoririle de serviciu.

Același punct de vedere l-a avut și colegul lui Arghir, judecătorul Ștefan Pistol. Ca bonus, cei doi magistrați – Arghir și Pistol au dispus atunci și returnarea sumei de 1.700.000 de euro, obiectul mitei.

Motivarea  de achitare a lui Gigi Becali, prin folosirea unor argumente juridice total false și prevederi legale inexistente, cum a stabilit completul de apel, este uimitoare și unică în jurisprudență, mai ales că vorbim de doi magistrați de la cea mai înaltă instanță din România, Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din completul de 3 magistrați de la ICCJ, unde s-a judecat fondul dosarului Valiza, singura care nu a înghițit argumentele false și falsificate pentru salvarea lui Becali a fost judecătoarea Mariana Ghena. Spre deosebire de Arghir și Pistol – care l-au achitat pe finanțatorul FCSB și i-au mai și returnat banii de mită folosind argumentele juridice prezentate mai sus, Mariana Ghena a făcut atunci opinie separată și l-a condamnat pe Becali la 3 ani de închisoare.

Incredibilă „eroare judecătorească” săvârșită în beneficiul lui Gigi Becali a fost descoperită și sancționată dur de completul de apel de 5 judecători de la Curtea Supremă. 

Completul de 5 judecători a dat de pământ cu judecătoarea Arghir și a întors sentința

Cei cinci judecători care au format completul de apel –  Livia Stanciu, Ionuț Matei, Francisca Vasile, Rodica Cosma și Sandel Macavei – au desființat rapid argumentele juridice false aduse de Arghir și Pistol în favoarea achitării lui Gigi Becali.

„Instanța de control judiciar apreciază că motivarea amplă a fondului nu poate fi primită în condițiile în care aceasta este fundamentată pe o reglementare viitoare a unui Cod penal, fără a fi intrat în vigoare”, au argumentat cei cinci magistrați. Totodată, ei au mai descoperit că achitarea lui Becali de către Cristina Arghir și Ștefan Pistol s-a bazat și pe invocarea unor prevederi legislative naționale inexistente ce ar fi fost derivate din ratificarea de către România a Convenției Penale privind Corupția, dar și din amestecarea codului penal în vigoare în anul 2012, la data judecății, cu cel ce urma să intre în vigoare abia în anul 2014.

„Nu poate fi însușită concluzia instanței de fond care, în urma prezentării comparative a dispozițiilor din actualul Cod penal cu cele din Convenția Penală privind Corupția și cu cele din viitorul Cod penal, a considerat că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 27/2002, prin care a fost ratificată Convenția Penală privind Corupția, s-a produs înlăturarea dispozițiilor din actualul Cod penal cu privire la incriminarea pentru fapte săvârșite în sectorul privat a modalității normative „în scopul de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu”, au atras atenția judecătorii.

Asta pentru că incriminarea sau dezincriminarea unei fapte se face prin măsuri legislative luate de fiecare stat în parte, semnatar al Convenției Penale privind Corupția și nu în mod direct prin ratificarea Convenției.

Prin această Convenție sunt stabilite „standarde minime de incriminare a corupției”, fiecare stat având libertatea de a adopta măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiuni faptele de corupție. „Faptul că legiuitorul român a înțeles să incrimineze faptele de corupție într-un anumit fel, respectiv darea de mită prin art. 255 Cod penal, nu înseamnă o încălcare a Convenției sau înlăturarea unor dispoziții ale Codului penal actual”, au tranșat magistrații.

Ce câștiga Becali de pe urma mitei

Deși Geanina Arghir s-a chinuit să demonstreze că Becali nu poate fi pedepsit pentru darea de mită în sectorul privat, că finanțatorul FCSB nu ar fi avut vreun câștig direct din mituirea echipelor de fotbal Universitatea Cluj și Gloria Bistrița, iar jucătorii acestor echipe de fotbal nu aveau ca obligație de serviciu obținerea victoriei (caz în care nu se mai putea vorbi de mită oferită pentru îndeplinirea acestor obligații) completul de apel a considerat că lucrurile stau exact invers.

Completul de apel a explicat cât de mult ar fi câștigat Becali de pe urma oferirii mitei: „Instanța de control judiciar constată că promisiunea sumelor de bani jucătorilor de fotbal ai echipei Gloria Bistrița de către inculpatul Becali George nu era lipsită de interes, ci dimpotrivă, acesta avea un interes personal, direct, pentru care ar fi plătit oricât, întrucât scopul său ulterior era acela de a obține importante sume de bani, ca urmare a câștigării, în acest mod, a titlului de campioană națională în Divizia A de fotbal de către echipa sa Steaua București. Pe lângă câștigarea titlului de campioană națională, echipa Steaua București avea posibilitatea de a se califica și participa în competiția europeană de fotbal UEFA Champions League sezonul 2006 – 2007, participare care ar fi adus clubului de fotbal FC Steaua București și principalului său acționar importante venituri financiare. În acest context singura concluzie care poate fi reținută este că, intenția inculpatului George Becali a fost de a plăti/retribui jucătorii clubului Gloria Bistrita în scopul de a obține un avantaj propriei sale echipe, Steaua București (…) instanța de control judiciar constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită”, au decis cei cinci judecători la unison.

Aceeași hotărâre a fost luată și în cazul încercării de mituire de către Becali a jucătorilor de la Universitatea Cluj cu suma de 1.700.000 de euro: „Fără a mai relua considerentele teoretice cu privire la existența acestei infracțiuni, expuse anterior, instanța de control judiciar reține că fapta inculpatului Becali George de a oferi suma de 1,7 milioane euro jucătorilor de fotbal din cadrul clubului U.C. în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, constând în apărarea corectă a șanselor de joc și realizarea obiectivelor de instruire și performanță stabilite de club pentru obținerea unei Victorii în meciul cu echipa C.F.R.C. din 7 mai 2008, constituie infracțiunea de dare de mită, în modalitatea oferirii”.

Becali, apărat de judecătoarea Arghir mai bine decât avocații

Cei cinci judecători din completul de apel au desființat și soluția dispusă la fond de Geanina Arghir față de infracțiunile de falsificare a unor documente cu scopul ascunderii dării de mită, fapte săvârșite de Gigi Becali și apropiații săi – Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino, Alina Florentina Ciul, Raul Volcinschi şi Victor Piţurcă.

Deși din ancheta procurorilor a reieșit clar că Becali, după ce a aflat că este cercetat penal pentru mituirea echipei Universitatea Cluj, a inventat două antecontracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri în Cluj pentru a justifica suma de 1.700.000 de euro confiscată prin flagrant de la Teia Sponte, Arghir a considerat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Nici Becali, care a semnat și a antedatat în fals contractele, nici ceilalți colaboratori ai săi care au girat falsurile și au mințit apoi organele judiciare cu privire la data reală a încheierii actelor și la destinația banilor, nu au fost atunci pedepsiți de judecătoarea Geanina Arghir.

Scandalos este că, deși era vorba de fapte de zădărnicire a aflării adevărului, de fals în declarații, de complicitate, de favorizarea infractorului, Geanina Arghir și Ștefan Pistol au considerat că minciunile spuse în fața procurorilor au reprezentat „preocuparea de a-și concepe anticipat o apărare, decât intenția de a împiedica aflarea adevărului sau intenția de favorizare a altui infractor.”

Elucubrații judecătorești și pentru acoperirea falsurilor

„Instanța apreciază că declarațiile neadevărate ale prezumtivului făptuitor, ascultat în calitate de martor (înainte de a deveni învinuit sau inculpat) reflectă, mai degrabă, preocuparea sa de a-și concepe anticipat o apărare, decât intenția de a împiedica aflarea adevărului sau intenția de favorizare a altui infractor.

Chiar dacă declarațiile inițiale au fost date în calitate de martor, iar pe parcursul procesului penal a devenit inculpat, declarațiile sale inițiale nu pot atrage răspunderea penală nici față de aspectele vizând un eventual coinculpat deoarece declarația sa a fost dată cu intenția de a-și asigura propria apărare, iar nu cu intenția de a favoriza un coinculpat. (…)

În consecință, dacă făptuitorul nu știe că acordă ajutor unui infractor ori știe că favorizatul a comis o faptă ilicită, dar nu are date la îndemână, în acel moment, pentru a-și da seama că este vorba de o infracțiune, atunci cel care dă un astfel de ajutor nu săvârșește fapta prevăzută și pedepsită de art. 264 C. Penal.

Astfel, dacă favorizarea a fost făcută față de o persoană care, ulterior, se constată a nu fi infractor, nu se poate aprecia ca fiind realizat conținutul constitutiv al infracțiunii de favorizare a infractorului numai pe considerentul realizării urmării socialmente periculoase.”, au însăilat Geanina Arghir și Ștefan Pistol.

Cum a fost scăpat Becali de acuzațiile de uz de fals

Deși probele aduse de procurori indicau clar că Gigi Becali, Teia Sponte, Radu Gheorghe Marino, Alina Florentina Ciul, Raul Volcinschi și Victor Piţurcă au mințit cu privire la data încheierii antecontractelor de vânzare-cumpărare de terenuri în Cluj, dar și că aceste antecontracte aveau un caracter fictiv, pentru a justifica valiza cu 1.700.000 de euro găsită cu ocazia flagrantului, judecătoarea Arghir a închis ochii la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă de Becali, Pițurcă și ceilalți.  

„În principiu, fiind generate în sfera activității private, și nefiind supuse autentificării notariale, în măsura în care semnatarii înscrisurilor nu contestă întocmirea și semnarea lor, aceste fapte nu constituie infracțiuni deoarece conținutul neadevărat al unui înscris privat, ca atare, și în anumite limite, nu constituie infracțiune”, a explicat Geanina Arghir în sentința 588 din dosarul 1912/33/2008.

Cu astfel de argumente dubioase, judecătoarea l-a ajutat pe Becali mai bine decât au făcut-o avocații afaceristului.

Completul de 5 judecători: „Înscrisurile au fost falsificate pentru ascunderea infracțiunii de dare de mită”

Chemați să judece apelul, cei cinci magistrați ICCJ au criticat dur motivarea dată de Arghir și Pistol.

„În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată aflată în legătură cu infracțiunile de corupție (faptă comisă la data de 20 mai 2008), săvârșită de inculpatul Becali George, se reține că după data de 07 mai 2008, când cazul Valiza a luat amploare în toate mijloacele mass-media, inculpatul Becali George și-a conceput apărarea conform căreia suma de 1,7 milioane de euro identificată, în posesia inculpatului Sponte Teia la data de 7 mai 2008, constituia contravaloarea unor terenuri situate în județul Cluj, aparținând inculpatului Radu Gheorghe Marino, fiind încheiate în acest sens două antecontracte de vânzare-cumpărare (…) înscrisurile au fost falsificate pentru ascunderea infracțiunii de dare de mită comisă în luna mai 2006”, au demontat, astfel, cei cinci magistrați argumentele strâmbe ale Geaninei Arghir.

Probele de la dosar, inclusiv rapoartele tehnice ale SRI, arătau că respectivele contracte au fost antedatate și erau falsuri în esență, iar judecătorii din apel au fost cât se poate de pragmatici:

„Întregul material probator administrat în cauză confirmă faptul că persoanele care au participat la semnarea și la redactarea antecontractelor de vânzare-cumpărare nu au fost împreună la data de 15 aprilie 2008, iar unele nu au fost nici măcar în București, în intervalele orare pe care acestea le-au indicat. Cert este faptul că inculpatul Becali George le-a solicitat inculpaților Marino Radu Gheorghe, Ciul Alina Florentina, Pițurcă Victor și Volcinschi Raul întocmirea de către unii și, respectiv, semnarea de către alții a celor două antecontracte antedatate, iar aceștia au acceptat. (…)Prin indicarea intenționată a datei de 07 mai 2008 la o dată „postfactum”, respectiv 20 mai 2008 – data reală a întocmirii antecontractului, inculpatul Becali George a urmărit să-și asigure „o acoperire” pentru infracțiunea de dare de mită din 04 – 07 mai 2008”, au conchis completul de apel, de 5 judecători.

CITIȚI AICI DECIZIA COMPLETULUI DE 5 JUDECĂTORI:

Jocurile de culise ale judecătorului Ion-Tudoran

Numitorul comun al jocurilor în justiție este Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, apropiat al Geaninei Arghir și vechi partener de jocuri de noroc cu Gigi Becali, potrivit medicului Liviu Ciprian Opriș, cel care a făcut denunțul la SIIJ. Acesta a făcut parte din anturajul lui Tudoran și al lui Becali și afirmă că judecătorul Tudoran a vrut să-l convingă să divorțeze și să se însoare tocmai cu judecătoarea Geanina Arghir.

Denunțurile medicului Liviu Ciprian Opriș în legătură cu afacerile personale ale fostului judecător Corneliu Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel București, dar și despre sentințele vândute sau negociate de acesta, sunt doar vârful icebergului.

El însuși victimă a puterii și influenței magistratului Ion-Tudoran, doctorul Opriș a prezentat procurorilor SIIJ, dar și presei, dovezi concrete privind traficul de influență și implicarea judecătorului în nenumărate acte de corupție. Conform lui Opriș, Ion-Tudoran a acționat împreună cu fosta sa iubită, judecătoarea Geanina Cristina Arghir, pentru a oferi, prin fals, fraților Florea și Cornel Pîrvu afacerea Târgul Castanilor, din sectorul 4 al Capitalei.

Participant la jocuri de noroc împreună cu Gigi Becali și Florea Pîrvu, zis Chinezu, după cum a dezvăluit ziarul Național, același judecător Ion-Tudoran l-ar fi ajutat pe finanțatorul FCSB să scape de condamnare în dosarul Valiza, denunță Liviu Opriș. Iar cea care a făcut totul pentru ca Becali să nu fie condamnat pentru mita de 1,7 milioane de euro a fost tocmai iubita lui Ion-Tudoran, judecătoarea Arghir.

Mai mult, în urmă cu 20 de ani, Ion-Tudoran l-ar ajutat pe Becali, pe când era secretar de stat la Ministerul Apărării, să facă schimbul fraudulos de terenuri cu Armata, afacere care l-a îmbogățit pe afeceristul din Pipera. Atunci, Becali a primit de la MapN-ul reprezentat de secretarul de stat Ion-Tudoran o suprafață de 20,9 hectare, în zona Pipera-Băneasa din București, pentru 21,5 hectare undeva în județul Argeș.

Legăturile cu dosarul Băneasa

Geanina Arghir s-ar fi implicat, spune Liviu Opriș, și în dosarul Băneasa, în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Același Tudoran a decis ilegal confiscarea terenurilor și a clădirilor, în urma unei sentințe scandaloase în care a recurs inclusiv la inventarea de probe. Sentința a fost ulterior casată.

Dosarul Băneasa, în care au fost condamnați rectorul USAMB, Ioan Niculae Alecu și omul de afaceri Gabriel Popoviciu, este singurul caz în care instanța supremă a închis ochii la practica judecătorului Ion Tudoran de a copia în sentință, cuvânt cu cuvânt, rechizitoriul procurorilor și de a disjunge latura civilă de cea penală a cazului.

Nu pare a fi lipsit de semnificație că din completul Înaltei Curți care a judecat apelul în dosarul Băneasa a făcut parte judecătoarea Geanina Cristina Arghir, aflată în anturajul lui Tudoran și că în cuprinsul motivării Arghir și colegii din complet au „uitat” de o lege din 1941 care răsturna complet argumentele însăilate în sentința de la fond.

În prezent, denunțurile făcute la SIIJ făcute împotriva lui Ion Tudoran sunt înnămolite, ne-a mărturisit chiar medicul Liviu Ciprian Opriș. El spune că nu a mai fost chemat de mult la audieri iar procurorii SIIJ i-au transmis că sunt ocupați atunci când a încercat să-i mai contacteze.