Presă internațională relatează despre abuzurile și erorile din dosarul Băneasa. Potrivit jurnaliștilor străini, cel mai mare proiect imobiliar din Europa și, în același timp, și cea mai mare dezvoltare privată din istoria României, a devenit ținta procurorilor cu orice preț.
Analiza jurnaliștilor ridică numeroasele abuzuri din ancheta care a dus, în final, la condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu și la confiscarea terenurilor din Băneasa.
„Cum au putut procurorii să stabilească prejudiciul?”
Astfel, procurorii DNA au deschis un dosar de „abuz în serviciu”, deși în urmă cu câțiva ani Biroul Procurorului General investigase cazul și îl respinsese.
Cu toate acestea, DNA a redeschis cazul, pe motiv că prejudiciul depășește un milion de euro.
Presa internațională se întreabă cum au putut procurorii să stabilească acest prejudiciu când raportul asupra daunelor a fost încropit de către specialiștii DNA abia în 2010, adică la doi ani după abrogarea dosarului.
În același timp, omul de afaceri Gabriel Popoviciu a fost acuzat că a mituit un ofițer de poliție cu un calendar și o sticlă de whiskey – acuzație care, dacă ar fi fost fondată, cu siguranță ar fi fost foarte dezamăgitoare din partea unuia dintre cei mai înstăriți oameni din țară. Ulterior, s-a demonstrat că acuzația de dare de mită împotriva lui Popoviciu a fost falsă.
CITEȘTE ȘI: VIDEO Scenariu șoc: Legătura dintre Traian Băsescu și dosarul Băneasa
Profesorii, amenințați cu arestul pentru a reclama un prejudiciu inexistent
Abuzurile din dosarul Băneasa au continuat, relatează jurnaliștii. Profesorii universității au fost amenințați cu arestul dacă nu votau în Senat constituirea Universității ca parte civilă, așa cum ceruse în scris DNA.
Frica de arest a fost mult prea mare, iar Senatul Universității a votat ce a vrut DNA, fără a putea stabili însă valoarea daunei, deoarece nu a putut calcula daune inexistente.
Procurorii DNA hotărâseră în 2010 că există daună, și anume valoarea de piață a celor 221 de hectare de teren pe care s-a construit cel mai mai mare centru comercial din Europa, în ciuda faptului că nu aveau expertiza de a face asemenea analize. Jurnaliștii se întreabă cum a fost estimată valoarea prejudiciilor, având în vedere că terenul nu a dispărut și încă îi aparține asocierii în participație pe care universitatea o deține în procent de aproape 50%. Ciudată este și includerea de către DNA a rectorului Ioan Alecu în acuzația de „abuz în serviciu”, cu toate că acesta nu este un funcționar public.
CITEȘTE ȘI: Dosarul Băneasa – Sentința de la balamuc, anulată de Curtea Supremă
Dosarul Băneasa. Implicarea lui Băsescu
Presa internațională și-a pus întrebări și despre rolul fostului președinte Traian Băsescu în ancheta din dosarul Băneasa.
Președintele de atunci a intervenit în presă: „Hai să ne înțelegem cu următorul lucru: unde-i crima lui Popoviciu că a făcut o investiție de câteva miliarde în București? Este o crimă? Se pare că asta-i abordare publică și e foarte greșită. Problema, dacă există, este în zona legalității transferului terenului, dar de aici până la a blama o investiție de asemenea dimensiuni consider că este o eroare.”
Afirmația că ar putea exista „probleme” cu titlul de proprietate este șocantă. Menționarea acestui „detaliu” demonstrează că Băsescu nu era străin de cazul acesta. Nu ar fi avut cum să știe acest detaliu al „problemei” titlurilor de proprietate, care nu fuseseră făcute publice, nici măcar acuzații neștiind acest lucru la momentul declarației.
Un alt lucru foarte interesant remarcat de jurnaliștii străini este că fiica cea mare a președintelui Băsescu, Ioana, cumpărase un apartament într-unul dintre blocurile de locuințe construite de Băneasa Investments pentru suma de jumătate de milion de euro și își deschisese biroul notarial într-o clădire de acolo, la mică distanță de Ambasada SUA. Aceste lucruri erau ascunse pe atunci în mass-media și probabil că l-au făcut pe președintele Băsescu să reacționeze defensiv la întrebările despre sursa veniturilor mari ale fiicei sale, scriu jurnaliștii.
CITEȘTE ȘI: Dosarul Băneasa, prizonier în triunghiul judecătorul Tudoran – Gigi Becali – procurorul Marin
Citând surse din București, aceștia vorbesc și despre un „acord” între Băsescu și Gigi Becali, denunțătorul din dosarul Băneasa, de a „sări” pe Gabriel Popoviciu. „Cu siguranță este din ce în ce mai acceptată în România ideea că Gabriel Popoviciu a fost urmărit în cunoștința de cauză a președintelui Băsescu și, probabil, la semnalul acestuia, DNA-ul executând persecutarea, urmând protocoalele care au atras atâtea critici internaționale”, notează jurnaliștii străini.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Dosarul Băneasa. Sentința lui Tudoran, contrazisă de hotărârile Înaltei Curți
Abuzurile procurorului NUP în dosarul Băneasa
Procurorul DNA Nicolae Marin, cel care a întocmit rechizitoriul în dosarul Băneasa, ar fi avut rolul principal în măsluirea dosarului Băneasa.
Marin devenise cunoscut drept un „magistrat problemă”, afectat de achitări și de un comportament brutal, cauzând chiar condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru investigația în cazul Băneasa. Curtea de la Strasbourg a decis în Hotărârea din 1 martie 2016 (Dosar 52942/09) că mandatul de arestare de pe 23 martie 2009, emis de către procurorul Nicolae Marin pentru Gabriel Popoviciu nu conținea niciunul dintre motivele prevăzute de lege – art. 183 par. (2) al vechiului CPC – pentru a justifica măsura. „Curtea decide că, nereușind să numească motivele pe care se bazează, mandatul procurorului a încălcat dispozițiile procedurale penale interne aplicabile”, se arată în decizie.
Curtea Europeană a hotărât că omul de afaceri fusese lipsit în mod ilegal de libertate între momentul în care a fost adus la sediul DNA și momentul în care a fost emis ordinul de restricție. Judecătorii au arătat că omul de afaceri a fost escortat la sediul DNA pe 24 martie 2009, în jurul orei 15:00, fiind ținut în custodie până la 23:30, fără ca lipsirea de libertate de pe parcursul celor 8 ore și jumătate să fi avut o bază legală: „Solicitantul nu a fost privat de libertate în concordanță cu procedurile dictate de legislația națională, fapt care face încarcerarea de la 15:00 la 23:30 pe 24 martie 2009 incompatibilă cu cerințele Articolului 5.1 al Convenției”.
CITEȘTE ȘI: Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie
Intră în scenă judecătorul Ion-Tudoran
În 2012, a intrat în scenă judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, „un individ care alternase în carieră între politic și judiciar”, în trecut ocupând postul de secretar de Stat la Apărare. Jurnaliștii subliniază trecutul dubios al magistratului, care are și un fiu cu mari probleme legale.
Pe 23 iunie 2016, Ion-Tudoran a dat sentințe grele în dosarul Băneasa, comițând abuzuri flagrante.
Deși infracțiunea de abuz reprezintă o infracțiune cu daune, i-a condamnat pe acuzați fără a stabili prejudiciul. A hotărât condamnările și a separat cazul penal de cel civil, instituind un nou dosar, pe care tot el l-a judecat! Judecătorul a copiat punerea sub acuzare cuvânt cu cuvânt, exact așa cum fusese scrisă de către procurorul Nicolae Marin.
Înalta Curte a respins apelul acuzaților din cazul Băneasa, reducând sentința lui Popoviciu la șapte ani în închisoare. De aceea, omul de afaceri, aflat atunci la Londra, s-a predat autorităților britanice și le-a cerut să nu fie extrădat, arătând că fusese condamnat în mod abuziv de către un sistem politico-judiciar corupt. Dosarul extrădării se află în așteptare pe rolul curților britanice.
Fuga de justiție și motivarea de la Psihiatrie
„Epopeea” judecătorului Tudoran a continuat. Pe 28 decembrie 2018, magistratul a dat sentința în dosarul Băneasa – latura civilă, dispunând ca terenurile să fie confiscate. „Această decizie nu avea sens, deoarece ar fi trebuit demolat întregul mall Băneasa și Ambasada SUA, o idee ridicolă care nu ar fi putut fi în interesul cetățenilor români”, scriu jurnaliștii.
În septembrie 2019, Ion-Tudoran a demisionat, după ce împotriva sa au fost deschise mai multe dosare penale pentru corupție.
Demisia i-a fost aprobată prin Decretul Președintelui României nr. 704, din 20 septembrie 2019. Apoi a dispărut fără a finaliza motivarea sentinței din dosarul civil, pe care judecătorii Înalții Curți așteptau să fie trimisă la apel.
Presa a descoperit că Ion-Tudoran fusese spitalizat pentru probleme psihiatrice. Jurnaliștii străini citează „Lumea justiției”, care a dezvăluit că, pe 4 noiembrie 2019, pe când Ion-Tudoran era internat la Psihiatrie, fiul său a adus la Curtea de Apel București, în format electronic, motivația sentinței civile din 28 decembrie 2018. Motivarea – nici măcar într-o formă semnată – nu mai putea fi acceptată, deoarece Ion-Tudoran nu mai era judecător, fiind pensionat în mod oficial.
Pe 12 iunie 2020, Înalta Curte a decis „anularea sentinței penale apelate și transmiterea cazului pentru rejudecare la aceeași curte, și anume Curtea de Apel București.”
CITEȘTE ȘI: „Călăul” dosarului Băneasa Ion-Tudoran, ținut în carantină de procurori
Cetățeanul TV
