Procesul lui Adrian Sârbu se ”judecă” de 3 ani la secret, în Camera preliminară

Foto: secundatv

Procedura de Cameră preliminară care nu ar trebui să dureze mai mult de două luni, s-a transformat în cazul lui Adrian Sârbu într-o metodă de tergiversare a judecății. Dosarul de evaziune fiscală al mogulului media a stabilit un adevărat record și stă în această fază nepublică a procesului de peste 3 ani.

Potrivit Codului de procedură penală, (CPP) durata procedurii în Camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță, fără a fi luate în considerare eventualele contestații formulate în cursul acestei proceduri.La randul ei, procedura de soluționare a contestației la încheierea de cameră preliminară nu poate depăși 60 de zile.Cu toate acestea, există cel puțin un proces de interes public care, la trei ani de la sesizarea instanței, nu a început judecata pe fond. Este vorba de dosarul lui Adrian Sîrbu, mogulul media trimis în judecată pe procurorii Parchetului General sub acuzația de evaziune fiscală și spălare de bani.

Cum s-a ajuns aici?

Pe 1 aprilie 2016, Adrian Sârbu era trimis în judecată, alături de alți complici, într-un dosar în care prejudiciul total se ridică la 14 milioane de euro. Cazul este înregistrat în aceeași zi și, după șase termene, pe 3 octombrie 2016, Curtea de Apel București decide ca procesul poate începe. Adrian Sârbu și ceilalți inculpați contestă decizia și dosarul pleacă la instanța supremă pentru confirmare. Așa au trecut 185 de zile.

Pe 5 decembrie 2016, dosarul ajunge la instanța supremă și, pe 17 martie 2017, judecătorii instanței supreme admit contestațiile inculpaților și dispun dispun întoarcerea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti, în vederea rejudecării cererilor şi excepţiilor invocate de inculpaţi. ”Desfiinţează încheierea atacată şi dispune trimiterea cauzei la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în vederea rejudecării cererilor şi excepţiilor invocate de inculpaţi”, se arată în minuta instanței. Au mai trecut 102 zile.

Pe 8 mai 2017, Curtea de Apel București reia dezbaterile în Cameră de Consiliu. Trei termene au fost acordate deoarece inculpații nu aveau avocați, apoi judecătoarea Manuela Ludușan decide să facă cerere de abținere care îi este acceptată. Pe 13 februarie 2018, un alt judecător de la aceeași instanța decide că judecarea procesului poate începe pe fond. Inculpații atacă din nou decizia la instanța supremă. Au mai trecut 309 zile.

Pe 7 septembrie 2018 începe judecarea contestației la instanța supremă și după ce un judecător de complet a făcut cerere de abținere care nu a fost împărtășită de colegi, s-a ajuns la complet de divergență. Într-un final, după alte trei termene în care doi judecători de la supremă s-au abținut, dosar a fost din nou trimis la Curtea de Apel București fiind admise contestațiile depuse de Adrian Sârbu. ”Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi trimite cauza pentru rejudecare la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond”, se arată în minuta instanței din data de 6 noiembrie 2018. Au trecut 60 de zile.

Cereri acceptate

Pe 10 decembrie 2018, CAB discută, pentru a treia oară, dacă dosarul lui Adrian Sârbu poate începe pe fond. De data asta cazul este analizat de judecătoarea Ștefan Irina de la Secția 1 Penală. Ea acceptă cererile de emitere a unei adrese către Parchetul General prin care să se comunice dacă dosarul de urmărire penală are la bază acte de urmărire penală efectuate în baza protocolului încheiat între SRI și Ministerul Public și dacă lucrătorii SRI au efectuat acte de cercetare penală în sensul participării la administrarea unor mijloace de probă. După alte două termene motivate de faptul că au lipsit apărătorii, judecătoarea a decis să se pronunțe la data de 24 iunie. Adică alte 205 zile.

Nici decizia aceasta nu este definitivă, inculpații având posibilitatea să o contesta la instanța supremă. Codul de procedură penală nu instituie o sancțiune expresă pentru situația depășirii termenului de 60 zile, existand posibilitatea ca acest termen să fie depășit, fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Acuzațiile procurorilor

Adrian Sârbu este acuzat de evaziune fiscală, instigare la evaziune fiscală, instigare la delapidare şi spălare de bani, iar Mediafax Group SA, aflată în insolvenţă, de evaziune fiscală.Alte persoane trimise în judecată sunt: Roxana Grigoruţă, fost administrator al SC Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL, acuzată de evaziune fiscală şi delapidare; Eugenia Bălan, fost administrator al SC Mediafax Group SA, Cosmina Noaghea, fost director general în cadrul SC Publimedia International SA, , Orlando Nicoară, fost director general în cadrul SC Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL, Sorin Dinu, fost director financiar în cadrul SC Publimedia International SA şi SC Mediafax Group SA, Daniela Cozac, fost director financiar în cadrul SC Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL, toţi acuzaţi de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

De asemenea, au mai fost trimişi în faţa instanţei Gheorghe Grădinaru, director general în cadrul SC Teleferic Prahova SA, acuzat de delapidare şi spălare de bani, avocatul Liana Petrovici, acuzată de spălare de bani şi avocatul Dragoş Chiş, acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.

Conform procurorilor, „în perioada 2006 – 2014, în cadrul societăţilor din grupul Mediafax, deţinute direct sau indirect de inculpatul Sârbu Adrian, a fost utilizat un sistem de salarizare, ce presupunea plata drepturilor salariale parţial în baza unui contract de muncă, şi parţial în baza unui contract de cesiune de drepturi de autor, acesta constituind eşafodajul unui mecanism de eludare a taxelor datorate bugetului de stat”.

Ingineriile lui Sârbu

Mecanismul de eludare a taxelor presupunea: „utilizarea, pentru facturarea drepturilor de autor, a unor societăţi în care calitatea de asociat şi administrator era deţinută de colaboratori sau angajaţi ai societăţilor din grup sau înfiinţate pe numele unor persoane cu un nivel educaţional scăzut şi lipsite de cunoştinţe în domeniul media şi de venituri; persoanelor beneficiare ale drepturilor de autor, din care o parte semnificativă erau angajate cu contracte individuale de muncă ale societăţilor din grupul de presă Mediafax (SC Publimedia International SA, SC Mediafax SA, SC Mediafax Group SA, SC Apropo Media SRL), li se solicita ca, odată cu semnarea contractului de muncă, să semneze şi un contract de cesiune drepturi de autor cu aceste societăţi, în baza căruia urmau să primească cea mai mare parte a drepturilor salariale; încheierea de către societăţile din grupul de presă, cu societăţile de drepturi de autor, a unor contracte având ca obiect asigurarea de către aceste din urmă societăţi (denumite ”Agenţi”), a serviciilor Autorilor scrierilor publicistice, în baza cărora ”Agenţii” emiteau facturi fiscale pe seama societăţilor din grupul de presă; prin înregistrarea în evidenţele contabile ale societăţilor din grupul de presă a facturilor fiscale astfel emise, acestea beneficiau de diminuarea bazei impozabile cu sumele aferente facturilor, precum şi de deducerea de TVA”.

Potrivit comunicatului Parchetului ICCJ, în cadrul acestui sistem, utilizat iniţial în cadrul societăţii Publimedia International SA şi continuat în cadrul societăţii Mediafax Group SA (ce a preluat activitatea Publimedia International SA), ce a fost extins şi la societăţile Mediafax SA şi Apropo Media SRL, rolul lui Dragoş Chiş, avocat în cadrul cabinetului de avocatură ce asigura asistenţa juridică a societăţilor din grupul Mediafax, a fost acela de a înfiinţa şi controla o parte din societăţile de drepturi de autor, dar şi pe cele utilizate în dezvoltarea de circuite comerciale fictive, prin care sumele rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală se întorceau în casieria societăţii. „Ca urmare a înregistrării în contabilitatea societăţilor Publimedia International SA, Mediafax Group SA, Mediafax SA, Apropo Media SRL a facturilor fiscale fictive generate de relaţiile comerciale astfel create, s-a produs un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 27.908.783,25 lei”, susţin procurorii, adăugând că „întrucât, prin folosirea sistemului evazionist se urmărea şi obţinerea unor sume de bani pentru a acoperi cheltuielile personale ale inculpatului Sârbu Adrian sau pentru a efectua plata ”la negru” a salariilor angajaţilor societăţii, în paralel cu implementarea acestuia, inculpaţii au dezvoltat circuite comerciale fictive prin care sumele rezultate din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală să se întoarcă în casieria societăţii”.

„În cursul urmăririi penale au fost identificate mai multe tipuri de circuite financiare create în scopul disimulării adevăratei naturi şi provenienţe a sumelor ce erau returnate în casieria societăţii. Prin aceste circuite comerciale şi financiare fictive, a fost supusă spălării de bani suma totală de 22.424.284,7 lei”, se arată în comunicatul Parchetului.

Instigatorul principal

Concluzia procurorilor este aceea că „administratorii, directorii generali şi directorii financiari ai societăţilor Publimedia International SA, Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SA, au acţionat ca urmare a solicitărilor permanente ale inculpatului Sârbu Adrian, proprietar al acestor societăţi, de identificare a unor modalităţi concrete de evitare a plăţii taxelor datorate statului, solicitări adresate în contextul în care ”legea nescrisă” a grupului a fost aceea de a nu se plăti taxe”.”Totodată, acţiunile acestora au fost determinate de necesitatea asigurării sumelor de bani solicitate în permanenţă de inculpatul Sârbu Adrian pentru acoperirea cheltuielilor personale”, menţionează comunicatul.

În acest scop, în perioada 17.12.2012 – 7.01.2014, la cererea lui Adrian Sârbu, Gheorghe Grădinaru, director general al societăţii SC Teleferic Prahova SA, a ridicat din casieria societăţii diverse sume, în total suma de 2.105.000 lei, pe care i-a trimis-o lui Sârbu, deşi nu avea nicio justificare. „În cursul lunii aprilie 2014, în contextul pregătirii pentru eventuale controale din partea autorităţilor fiscale, în scopul disimulării modului în care a fost utilizată suma de 2.105.000 lei, la cererea inculpatului Sârbu Adrian, inculpatul Grădinaru Gheorghe a semnat, în calitate de reprezentant al SC SC Teleferic Prahova SA o serie de contracte fictive (contractul de consultanţă dintre A.B.C. SRL şi SC Teleferic Prahova SA, cel dintre persoana fizică autorizată Sârbu Adrian şi SC Teleferic Prahova SA, contractele de împrumut dintre societate şi angajaţii P.C. şi P.E.), prin intermediul cărora era simulată aparenţa unor relaţii contractuale ce creau posibilitatea transferului unor sume de bani din contul SC Teleferic Prahova SA către societăţi cu care inculpatul Sârbu Adrian avea relaţii contractuale, în calitate de furnizor al unor servicii iar ulterior, după ce inculpatul Sârbu Adrian a pus la dispoziţie o sumă de bani ce a fost depusă in contul SC SC Teleferic Prahova SA, a procedat la transferul acestor sume de bani cu titlu de plata a serviciilor prestate conform contractelor fictive semnate, operaţiunile de depunere de numerar/transfer în contul unei societăţi cu care inculpatul Sârbu Adrian avea relaţii contractuale/plată a serviciilor acestuia fiind repetate până la acoperirea întregii sume”, spun procurorii.

Contractele fictive astfel semnate au fost avizate de avocatul Liana Petrovici, avocat titular al cabinetului ce asigura consultanţa juridică a societăţilor din grup şi a lui Adrian Sârbu, „participantă la şedinţa în cadrul căreia au fost stabilite metodele prin care va fi acoperit soldul din casieria societăţii SC Teleferic Prahova SA”. „Tot în scopul asigurării sumelor de bani necesare inculpatului Sârbu Adrian pentru acoperirea cheltuielile personale, respectiv pentru a-i asigura inculpatului sumele de bani necesare pentru achitarea ratelor aferente unui împrumut de nevoi personale contractat de la o bancă, inculpaţii Grigoruţă Roxana Dorina şi Nicoară Ilie Orlando, administratorul şi, respectiv, directorul general al societăţii Mediafax SA, au fost determinaţi să încheie cu persoana fizică autorizată Sârbu Adrian un contract fictiv de consultanţă şi un act adiţional la acesta în baza cărora, fără ca în realitate să presteze vreun serviciu, în perioada 01.11.2012 – 22.08.2014 inculpatului Sârbu Adrian i-a fost achitată suma de 1.356.095, 75 lei”, arată procurorii.

Sechestru pe bunuri

De asemenea, Adrian Sârbu este acuzat şi că, în perioada 9.12.2009 – 23.06.2014, a ascuns obţinerea, în calitate de persoană fizică, a unor venituri realizate în urma unor tranzacţii cu grupul CME, „sustrăgându-se astfel de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, bugetul consolidat al statului fiind prejudiciat cu suma totală de 11.255.092 lei”. În vederea recuperării prejudiciului produs a fost instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri imobile aparţinând inculpaţilor lui Adrian Sârbu, Orlando Nicoară, Liana Petrovici, Dragoş Chiş.În cazul lui Adrian Sârbu, sechestrul a fost aplicat asupra unor imobile situate în Franţa, identificarea acestora făcându-se cu sprijinul Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni din cadrul Ministerului Justiţiei. „În consecinţă, prin întreaga activitate infracţională derulată de inculpatul Sârbu Adrian în nume individual dar şi prin intermediul firmelor pe care le controla şi, totodată, în contextul reciclării unor sume de bani prin circuitele create, prejudiciul total cauzat bugetului consolidat al statului se cifrează la valoarea de 61.588.159 lei, reprezentând cca. 14 milioane de euro”, susţin procurorii.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.