Bucureştiul este departe de a avea un transport în comun la nivelul marilor capitale europene. Şi nici perspectivele nu sunt bune. Costul unei călătorii acoperă doar 30% din costul real. În plus, doar ceva mai mult de jumătate dintre călători îşi cumpără bilete, iar managerii nu reuşesc să găsească soluţii de reducere a costurilor în afară de reducerea continuă a personalului regiei.
„Am ales un vehicul dotat cu numărătoare de călători, iar aici pe ultima coloană sunt călătorii înregistrați de dispozitivul de numărare călători. La stația Maica Domnului s-au urcat opt călători și nu a coborât niciunul. La Circul București nu s-a urcat nimeni, dar au coborât trei”. Cu un astfel de sistem de monitorizare, RATB ar putea evita pierderi de milioane de euro și ar avea o evidență exactă a numărului de călători care folosesc tramvaiele, troleibuzele şi autobuzele și validează călătoria. Numai că doar 100 din cele 1.800 de mijloace de transport public au dispozitive de monitorizare.
„Sunt foarte mulţi călători care nu validează, nu au abonament. Eu cred că nivelul de fraudă depășește 40%”, declară Mihai Câmpureanu, fost director al RATB. Estimările reprezentanţilor regiei arată că din cei aproape un milion de călători ai RATB, 400.000 nu plătesc bilet. Nu există însă o evidență exactă a numărului de călători transportați.
„La nivelul Capitalei circulă foarte mult cu mijloacele RATB persoane care beneficiază de gratuitate, pensionari, copii, veterani, care călătoresc fără card de transport, fapt pentru care nu avem o evidență clară”, spune Constantin Tobescu, purtătorul de cuvânt al RATB. Aşa că este dificil, spun oficialii RATB, să contorizeze pierderile.
„Câtă vreme accesul în autobuze se face pe toate ușile iar numărul controlorilor este mic vor exista fraude. În Occident, accesul se face prin dreptul șoferului, toți călătorii sunt verificați înainte de a folosi mijloacele de transport”, spune Corneliu Belciug, reprezentantul unei ONG. O pierdere importantă, estimată la 10% din consumul de carburant ar fi provocată de ambuteiaje. Iar preţul călătoriei nu ajută.
„Prețul tichetului este undeva la 30% față de costul real al transportului. Diferența o suportă prin subvenție Primăria Generală”, mai spune Mihai Câmpureanu. RATB a primit, doar în 2014, subvenții de aproape 560 milioane de lei de la Primăria Capitalei.
În ultimii trei ani, corpul de control al RATB, ce verifică legitimaţiile de călătorie, avea, în medie, ca personal implicat efectiv în traseu aproximativ 300 de controlori, numărul acestora fluctuând de la an la an. În prezent, RATB are 335 de controlori ce verifică legitimaţiile de călătorie.
Cetățeanul TV
