Fostul sforar al PSD Viorel Hrebenciuc este imposibil de condamnat. Află de ce

Fostul sforar al PSD Viorel Hrebenciuc, considerat cel mai influent om din PSD până în anul 2014, a fost achitat săptămâna trecută pentru acuzați că ar fi mințit în cadrul anchetei privind banii negri care au ajuns la Partidul Social Democrat, dosar în care au fost condamnați afaceristul Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila. În cauza privind retrocedarea ilegală a 43.000 de pădure, deși Hrebenciuc și-a recunoscut parțial vina, avocații lui Paltin Strudza au obținut anularea tuturor interceptărilor din dosar.

MĂRTURIA MINCINOASĂ

Judecătoria Sectorului 1 a decis achitarea fostului deputat PSD Viorel Hrebenciuc. Decizia de achitare nu este definitivă şi poate fi contestată de procurori la Tribunalul Bucureşti. „Dispune achitarea inculpatului Viorel Hrebenciuc pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată prevăzută de Codul penal”, se arată în decizia instanţei.

Victoria lui Hrebe, înfrângerea lui Niculae

Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Mai exact, Hrebenciuc a declarat între 2011-2013 că nu știe nimic despre banii negri din anchetă. După ce a fost reținut preventiv de DNA, în 2014, în ancheta privind retrocedările de păduri, Hrebenciuc a recunoscut despre circuitul banilor din campania electorală din 2009, circuit în care era implicat și Ioan Niculae. În legătură cu aceste ultime declarații, Niculae l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declarații false în dosarul „Mită la PSD” privind finanțarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidențiale din 2009 – Mircea Geoană.

În ciuda plângerii făcute de patronul InterAgro, procurorii au decis să-l trimită în judecată pe Hrebenciuc pentru mărturie mincinoasă tocmai pentru declarațiile prin care îl proteja pe Niculae.

„Ca urmare și a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârșită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe și Bărac Viorel”, susțin procurorii. Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.

Mita la PSD

În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel București că de finanțarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană și apropiații acestuia — Ionuț Costea și Ion Bazac.

„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanțarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoană și să plătească niște sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro și INSOMAR s-a încheiat un contract privind situația construcțiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoană”, declara atunci Hrebenciuc.

Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanțarea campaniei electorale. La final, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.

RETROCEDAREA A 43.000 DE HECTARE DE PĂDURE

La începutul anului, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea avocaților lui Paltin Sturdza de a anula stenogramele convorbirilor dosarul care vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău.

În vara anului trecut, avocații cereau directorului SRI, Edward Hellvig, lămuriri cu privire la transcrierea greșită, manipulatoare, a interceptărilor, astfel încât sintagma folosită de Paltin Sturza „faza a doua” a devenit în transcript „șpaga a doua”. Paltin Sturdza și avocații săi au identificat nu mai puțin de 1.000 de astfel de alterări în interceptări, după ce au confruntat transcripturile din rechizitoriu cu înregistrările făcute de prinț, confiscate la percheziții.

Reamintim că în acest dosar, trimis în judecată încă din 2015, Viorel Hrebenciuc și-a recunoscut parțial faptele. De altfel, toți cei implicați în dosat cu excepția lui Gherorghe Parltin Sturdza au semnat un acord de recunoaștere.

A recunoscut

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut doar parţial faptele de corupţie de care este acuzat de procurorii DNA Braşov, în dosarul privind retrocedarea ilegală, în favoarea lui Gheorghe Paltin Sturdza, a peste 43.000 de hectare de pădure, se arată în ultimul referat cu propunerea de prelungire a măsurilor preventive luate faţă de persoanele inculpate în acest caz.

În documentul citat, anchetatorii arată că, „fiind audiaţi, inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Hrebenciuc Andrei, Adam Ioan, Bengescu Dan Costin au recunoscut în parte săvârşirea infracţiunilor de care sunt acuzaţi”. „Paltin Gheorghe Sturdza nu a recunoscut săvârşirea vreunei infracţiuni. Adam Ioan a formulat denunţ în prezenta cauză, prin care a arătat că i-a oferit mită judecătorului Ordog Lorand Andras pentru obţinerea deciziei 231/2012 a Tribunalului Covasna. Kadas Iosif, Poenaru Jănică şi Iacob Sorin Ioan nu au recunoscut comiterea faptelor de care sunt acuzaţi”, au scris procurorii DNA în referatul citat.

Dosarul retrocedării ilegale a pădurilor

În acest dosar sunt judecaţi fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu, dar şi prinţul Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog, de la Tribunalul Covasna, fostul şef al Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan. Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu, jurista Romsilva.

Potrivit DNA, “inculpatul Crăciunescu Adam, în calitate de director general al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, începând cu anul 2013, a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către inculpatul Hrebenciuc Viorel, referitoare la modul în care RNP Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate și litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de pădure de peste 40.000 de hectare.  În consecință, inculpatul Crăciunescu Adam a luat măsuri împotriva intereselor RNP Romsilva, în sensul că a șicanat efectuarea de acțiuni în justiție împotriva intereselor avute de grupul infracțional organizat format din inculpaţii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan şi alte persoane interesate în obţinerea terenurilor menţionate.

Spre exemplu, după ce jurista din cadrul Romsilva a semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă (cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, inculpatul Crăciunescu Adam a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă și i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), să mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna și punerea în aplicare a acestei decizii.”, acuză procurorii anticorupţie.