DOCUMENT Când au fost verificați ultima dată Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu, Ponta și Iohannis dacă au colaborat cu Securitatea

Colegiul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) ne-a transmis că verifică atent politicienii dacă au fost sau nu colaboratori cu fostul regim comunist. Cu toate acestea, instituția nu ne-a precizat dacă a găsit măcar un singurul colaborator din arhiva desecretizată pe care a primit-o de la SRI în anul 2011.

Iohannis, Dăncilă, Tăriceanu, Dragnea și Ponta au fost verificați de CNSAS acum aproape un deceniu, atunci când au primit certificate, decizii, adeverințe că nu au colaborat cu Securitatea. De atunci, asupra activității lor, așa cum susține CNSAS, s-au mai făcut anumite actualizări ale documentelor emise. Reamintim că Traian Băsescu, verificat de foarte multe ori de CNSAS în ultmul deceniu, cel puțin teoretic, este suspectat de colaborare cu Securitatea după ce s-au descoperit noi urme privind legăturile sale cu fostul regim.

CNSAS susține că nu se teme de politicieni

Într-un răspuns primit de la CNSAS și semnat de directorul instituției, Constantin Buchet, ni se transmite că instituția nu ezită să verifice oamenii cu funcții puternice în stat.

”De-a lungul întregii perioade de funcționare, instituția noastră a acționat potrivit atribuțiilor legale care i-au fost convenite. practic, o mare parte a eforuilor de elucidare a părților tenebroase ale trecutului istoric recent se regăsesc în deciziile ori adeverințele eliberate funcție de mutațiile cadrului legal de organzare și funcționare”.

”Reprezentanții clasei politice, având în vedere normele legale în vigoare, care au suferit transformări, au constituit firesc, un însemnat segment asupra căruias-au aplicat procedurile specifice de verificare”.

Care este situația lui Iohannis, Dragnea și alții

”Raportat la situația persoanelor nominalizate în petiția dumneavoastră, ca urmare a derulării procedurilor noastre specifice, se configurează următoarele detalii”, ni s-a mai transmis de la CNSAS. După care urmează date despre următorii politicieni:

• pentru domnul deputat Liviu Nicolae Dragnea a fost emisă Decizia nr. 853/15.03.2007 a Colegiului CNSAS menținută la data de 30.10.2018 (publicată pe pagina de internet a CNSAS).
• pentru domnul Președinte Klaus-Werner Iohannis a fost emisă Adeverința nr. 105/27.05.2008 a Colegiului CNSAS, menținută la data de 21.10.2014 (publicată pe pagina de internet a CNSAS).
• pentru domnul senator Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu a fost emisă Decizia nr.170/18.05.2006 a Colegiului CNSAS, menținută la data de 11.05.2017 (publicată pe pagina de internet a CNSAS).
• pentru doamna prim-ministru Vasilica-Viorica Dăncilă a fost emisă Adeverința nr.5846/04.12.2008 a Colegiului CNSAS, menținută la data de 11.05.2017 (publicată pe pagina de internet a CNSAS).
• pentru domnul deputat Victor Viorel Ponta a fost emisă Decizia nr. 266/02.11.2004 a Colegiului CNSAS, menținută la data de 11.05.2017 (publicată pe pagina de internet a CNSAS).

Arhiva secretă nu a oferit date importante

Astfel, peste 1.200 de dosare din arhiva fostei Securitati au fost predate în martie 2011 din arhiva fostei Securități de către SRI către CNSAS.

Potrivit unui comunicat transmis de SRI la acel moment, în urma unei analize comune a specialiștilor instituției și CNSAS, au fost declasificate noi documente, un număr de 1.225 de dosare fiind predate în gestiunea Consiliului.

SRI susținea că în perioada 2005 – 2011 a remis CNSAS, în conformitate cu legislația în vigoare, 1.600.257 de dosare, cu 1.956.366 de volume, care reprezintă peste 18.000 de metri liniari de arhivă.

Conform SRI, în gestiunea CNSAS au fost transmise aproximativ 1.704.000 de fișe de evidență din cartoteca Securității, precum și peste 700.000 de înregistrări din baza de date a fostului Centru de Informatică și Documentare.

Situația candidaților la Europarlamentare

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis, joi, că a primit solicitare din partea Biroului Electoral Central (BEC) pentru a verifica 695 de persoanecare şi-au depus candidatura la alegerile pentru Parlamentul European. Pentru un candidat urmează a fi introdusă la instanţă o acţiune în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru 295 de persoane s-a stabilit că nu au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii, iar 17 dosare sunt în lucru. În plus, pentru 382 candidaţi, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări.

”Biroul Electoral Central a transmis spre verificare la C.N.S.A.S. un număr de 695 de persoane (688 persoane propuse din partea partidelor politice şi 7 persoane candidaţi independenţi). Pentru un candidat a fost aprobată nota de constatare şi urmează a fi introdusă, la instanţa competentă, o acţiune în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii”, a transmis, joi, CNSAS, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că pentru un număr de 295 candidaţi se vor emite adeverinţe care să ateste că persoanele verificate nu au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, sau, după caz, se vor menţine deciziile/adeverinţele eliberate anterior, întrucât nu au fost identificate în arhiva C.N.S.A.S. documente noi sau neprocesate.

În plus, pentru un număr de 382 candidaţi, persoane născute după data de 22 decembrie 1973, nu s-au efectuat verificări, iar pentru 17 candidaţi verificările sunt în curs de soluţionare.

Cazul Băsescu

CNSAS a făcut, în 10 mai, precizări legate de procedură, în cazul dosarului privind stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu, la o zi după ce a decis trimiterea dosarului în instanţă şi după ce în presă au apărut informaţii pe această temă. CNSAS menţionează inclusiv că o persoană poate fi considerată colaborator/lucrător al Securităţii numai în urma pronunţării, de către instanţa competentă, a unei hotărâri definitive care să ateste această calitate.

„Colegiul a adoptat nota de constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaboratoral Securităţii pentru următoarea categorie de persoane: art.3 lit.b, art.5 alin.1 (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European – 1 persoană”, a anunţat CNSAS.

Potrivit informaţiilor transmise de Europa Liberă, vizat de această decizie este Traian Băsescu, iar dosarul de reţea contine doar coperţile pe microfilm, iar notele informative, două la număr până în acest moment, au fost descoperite în dosarele altor persoane care aveau dosare de urmărire informative (DUI). Dosarul de reţea este practic gol, deci nu conţine un angajament cu Securitatea, dar pe copertă apare numărul dosarului, numele real şi numele conspirativ, afirmă sursele citate de Europa Liberă. Traian Băsescu a fost verificat din oficiu, în postura de candidat la europarlamentare, iar cercetarea ar fi fost făcută de un angajat al Direcţiei de Investigaţii. Perioada la care se referă investigaţia nu este cea în care Traian Băsescu a lucrat la Anvers, ci aceea în care era student la Institutul de Marină din Constanţa.

Traian Băsescu a negat de fiecare dată orice legătură cu Securitatea. El a calificat decizia CNSAS de a-l verifica din nou ca fiind corectă şi a negat că ar fi avut numele conspirativ „Petrov”, aşa cum a relatat Antena 3.

De asemenea, Traian Băsescu a prcizat că va merge la instanţă să vadă dosarul trimis de CNSAS care îl vizează şi va avea o poziţie publică pe acest subiect.