Anchetă penală la ANPC. Cine face jocurile în famiglia aurului

Jocuri necurate în famiglia aurului. Șeful Direcției de Metale Prețioase, din cadrul ANPC, Lucian Constantinescu, este acuzat că, prin ordinele date, ar fi favorizat firmele tatălui său, care fac comerț chiar cu aur. Constantinescu a interzis aplicarea marcajului de stat pe bijuteriile din aur second-hand. Decizia, practic, scoate de pe piață amaneturile, care făceau concurență inclusiv societăților controlate de Constantinescu senior.

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța investighează cazul, în urma unei plângeri depuse de un grup de societăți comerciale, care îl acuză pe Lucian Constantinescu de abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat și conflict de interese.

Am încercat să luăm legătura cu președintele ANPC, Marius Pîrvu, pentru a ne spune punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Până la ora publicării acestui material, șeful ANPC nu a răspuns întrebărilor Cetățeanul.net referitoare la acuzațiile caselor de amanet.

Numire cu cântec

În noiembrie 2018, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Marius Pîrvu, l-a numit director al Direcției Metale Prețioase, Pietre Prețioase și Proces Kimberley (DMPPPPK), din cadrul ANPC, pe Lucian Constantinescu, fiul constănțeanului Marin Constantinescu, cel care deține brandul FIRESQ și portalul Diamante.ro.

În momentul numirii, Constantinescu junior a renunțat la funcția de director în firmele tatălui său, dar și la părțile sociale deținute în acestea. O încercare nereușită de a evita conflictul de interese, afirmă surse din piața aurului, conflict care planează în continuare asupra sa, deoarece direcția pe care o conduce are atribuții de control asupra societăților care fac comerț cu bijuterii, cum sunt și cele ale lui Marin Constantinescu.

La scurtă vreme după numire, Lucian Constatinescu a dat o circulară prin care se interzicea marcarea de către ANPC a aurului second hand, astfel încât casele de amanet să nu își mai poată vinde bijuteriile.

Singura soluție pentru firmele care dețin bijuterii vechi este să le trimită la topit. În condițiile în care prețul estimativ al gramului de aur oferit de topitorii este de 90 de lei, iar cel al unui gram de aur în bijuterii este 130 de lei, casele de amanet riscă falimentul. De pierdut, are și statul, prin impozitele pe care le încasează pe aceste bijuterii.

Denunțuri penale despre famiglia aurului

Printre cei prejudiciați de decizia abuzivă a lui Constantinescu junior se numără și Jewellery Service SRL din Constanța, administrată de Traian Preduț, care are ca obiect de activitate achiziția de bijuterii vechi de la populație (amanet), în vederea recondiționării și comercializării ulterioare către diverși clienți.

Reprezentanții firmei au depus o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, reclamând „refuzul nejustificat și nelegal de aplicare pe bijuteriile recondiționate a mărcii de stat”.

Jewellery Service SRL deține Autorizația pentru gestionarea metalelor și pietrelor prețioase nr. 9839/05.12.2016, precum și Certificatul de înregistrare a mărcii de responsabilitate nr. 817/10.10.2018.

Înainte de comercializare, bijuteriile recondiționate sunt supuse procesului de marcare prin aplicarea mărcii de titlu și a mărcii de responsabilitate de către societate.

Până la începutul lunii decembrie 2018, societatea aplica bijuteriilor recondiționate cele două tipuri de mărci prin mijloace tehnice proprii, după care ulterior depunea documentația și bijuteriile la filiala locală Constanța a Direcției Metale Prețioase, în vederea aplicării mărcii de stat, în conformitate cu prevederile legale, precum și a procedurii de marcare stabilită de către ANPC.

După aplicarea și a mărcii de stat, bijuteriile erau predate societății, care apoi le comercializa.

Tertipul ANPC pentru falimentarea caselor de amanet

La începutul lunii decembrie 2018, reprezentantul Jewellery Service SRL a adus la sediul Direcției Metale Prețioase un lot de bijuterii, cu documentația aferentă, solicitând aplicarea mărcii de stat. Funcționarii au refuzat verbal să primească în custodie bijuteriile recondiționate spre marcare, invocând instrucțiuni în acest sens din partea noului director Lucian Constantinescu.

Tertipul folosit de ANPC pentru a refuza marcarea bijuteriilor second-hand și, implicit, scoaterea acestora de pe piață și falimentarea astfel a societăților de amanet, a fost acela că marcajul se aplică doar pe bijuteriile care provin din producție sau import, nu și pe cele vechi.

După aceeași logică, până la momentul respectiv marcarea bijuteriilor second-hand s-a făcut ilegal, în culpă fiind chiar ANPC, ceea ce este însă absurd.

„După numirea în funcție a directorului Lucian Constantinescu au fost imediat și pe deplin puse în aplicare manoperele grupărilor care au interes în promovarea pe piață exclusiv a bijuteriilor noi din import. (…) În interpretarea făptuitorului Lucian Constantinescu, din prevederea legală rezultă  că ANPC e obligată să aplice marca de stat doar pe bijuteriile care provin din producție sau import și care au aplicate mărcile de titlu și de responsabilitate, în vreme ce bijuteriile recondiționate de societate provin dintr-o altă sursă diferită de cele două specificate anterior, respectiv de la populație, caz în care societatea nu ar avea dreptul de a aplica marca de responsabilitate. De vreme ce societatea nu ar (mai) avea dreptul să aplice marca de responsabilitate,  nici DMPPPPK nu mai are obligația de a aplica marca de stat, urmare a faptului că marca de stat (art. 13 pct. 8 din OUG 10/2018) se aplică numai în situația în care bijuteriile recondiționate au deja aplicată marca de responsabilitate”, se arată în plângerea penală, obținută de Cetățeanul.net.

Legea, interpretată original

ANPC a dat o interpretare originală legii (a se citi abuzivă), considerând că procesul de marcare se poate realiza o singură dată, de către producător sau importator la momentul inițial la care bijuteriile sunt desfăcute pe piața națională, cu toate că legislația specifică nu limitează în nici un fel dreptul operatorilor economici de a marca bijuterii second-hand recondiționate și implicit de a le comercializa ca atare.

Mai mult, se arată în plângerea penală, potrivit art. 2 din OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, activitatea de recondiționare este asimilată unei activități de producție, astfel încât se subînțelege că prin parcurgerea unui proces de recondiționare, bijuteriile recondiționate sunt puse pentru prima dată pe piața națională sub această formă (de bijuterii recondiționate), ceea ce conferă operatorului economic dreptul de a aplica marcă de titlu și marca de responsabilitate, ANPC având obligația de a aplica la rândul ei pentru aceste bijuterii marca de stat.

De altfel, chiar și în situația bijuteriilor vechi marcate procesul de recondiționare presupune realizarea unor lucrări mecanice ample care conduc la îndepărtarea marcajului existent (de multe ori abia vizibil din cauza uzurii), ceea ce aduce cu atât mai mult nevoia de a parcurge un nou proces de marcare. Tocmai de aceea activitatea de recondiționare este asimilată unei activități de producție.

Cine câștigă din falimentarea amaneturilor

Evident, producătorii sau importatorii de bijuterii noi, cum este cazul firmelor controlate de tatăl directorului ANPC Lucian Constantinescu, acuză reclamanții.

„Prin eliminarea, pe cale abuzivă (prin măsuri administrative luate cu exces de putere),  a comerțului cu bijuterii recondiționate au fost și sunt în mod evident avantajați importatorii de bijuterii noi din import. Astfel, prin măsuri de natură administrativă care nu își găsesc o bază în legislația aplicabilă  o persoană care îndeplinește pentru o anumită perioadă funcția de director în ANPC restricționează exercitarea unui tip de activitate economică (comerțul cu bijuterii second-hand confecționate din metale prețioase) în România. (…) Tatăl făptuitorului Lucian Constantinescu realizează cel puțin la nivelul orașului Constanța activități aflate în concurență directă cu societatea noastră, respectiv comercializează bijuterii noi aduse din import. Societățile în care Marian Constantinescu are interese în zona de comercializare bijuterii sunt Diamond Bijou SRL și Smirneos Co. SRL”, se arată în plângerea penală pe care trebuie să o soluționeze procurorii constănțeni.

Conspirația aurului

În 2017, societatea Carla Gold Corporation, al cărei administrator și asociat este tot Traian Preduț, a sesizat Comisia Europeană privind încălcarea dreptului comunitar.

Concret, până în anul 2011, potrivit Codulului Fiscal al României, firmele care cumpărau bijuterii second-hand și după recondiționare le revindeau către populație, aplicau cota de TVA la diferența dintre prețul de revânzare și prețul de cumpărare, conform Directivei Uniunii Europene privind TVA.

Din 2011, Codul Fiscal a obligat aplicarea TVA la prețul întreg de revânzare. Prin această creștere artificială a prețului de revânzare au fost direct avantajați importatorii de bijuterii noi.

Comisia Europeană a dat dreptate Carla Gold Corporation, obligând România ca, de la 1 iulie 2019, să revină la aplicarea cotei de TVA la marja de profit, eliminând astfel avantajul concurențial incorect al comercianților de bijuterii noi.

„Urmare a acestei inevitabile schimbări a legislației, grupările de interese au gândit un mecanism de data aceasta de natură administrativă (nu de natură fiscală cum a fost începând din anul 2011) prin care să-și protejeze și să dezvolte afacerile cu bijuterii”, se mai arată în plângerea penală.