Abuzuri grave comise de o judecătoare de la Tribunalul București, în dosarul în care primarul general Nicușor Dan trage sforile pentru anularea definitivă a PUZ Sector 2. Judecătoarea, care a fost deja cercetată disciplinar de CSM în acest caz, a fost acuzată că a ținut partea lui Nicușor Dan și a asociațiilor care au făcut jocurile edilului.
Anchetă realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Judecătoarea Roxana-Elena Stanciu a ales calea denegării de dreptate, o infracțiune foarte gravă în domeniul justiției. Denegarea de dreptate este refuzul nejustificat al unui organ de jurisdicție de a soluționa o pricină cu care a fost sesizat.
Magistratul, care în mod suspect a luat locul altui judecător în complet, ar fi încălcat deliberat dreptul la apărare al celor care au vrut să intervină în proces și care aveau, evident, un interes legitim.
Judecătoarea Stanciu, cercetată disciplinar pentru încălcarea flagrantă a regulilor de procedură
Astfel, judecătoarea a încercat să împiedice intervenția în proces a unor persoane care erau lezate direct de decizia de anulare a PUZ Sector 2. Când un judecător primește o cerere de intervenție, el trebuie să o pună în dezbaterea părților deîndată și are numai două alternative: să o aprobe sau să o respingă. Dacă o respinge, intervenientul poate contesta respingerea, iar în cazul în care are câștig de cauză, tot procesul se întoarce în momentul în care judecătorul a respins cererea de intervenție. Judecătoarea a contrazis însă atât manualele de drept cât și procedura stabilită prin lege. În loc să dea admitere sau respingere, a ales, inadmisibil, să nu ia în considerare cererea. Aceasta este denegarea de dreptate! Mai mult, ca să-i intimideze și să-i descurajeze pe justițiabili, judecătoarea le-a tras și amenzi, culmea, pentru „pentru tergiversarea soluționării cauzei”!
„(…) instanța o apreciază ca fiind o cerere pentru tergiversarea soluționării cauzei, motiv pentru care va dispune amendarea societății One Lake District S.R.L cu amendă judiciară în cuantum de 1000 de lei, pentru formularea cu rea-credință a cererii si pentru tergiversarea judecării, motiv pentru care instanța nu va lua în considerare cererea de intervenție accesorie formulată de către societatea One Lake District S.R.L.”, este decizia halucinantă a judecătoarei, care a atras cercetarea sa disciplinară.
Amenzile au fost anulate ulterior de o altă instanță, pentru că erau vădit abuzive.
Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a cercetat-o pe judecătoarea Stanciu în acest caz pentru „exercitarea funcției cu gravă neglijență”. Curtea de Apel Ploiești, care judecă acum recursurile din dosarul anulării PUZ Sector 2, trebuie să țină cont și de faptele grave comise de judecătoarea de la fond, atunci când a pronunțat sentința.
Ultima luptă pentru PUZ-ul Sectorului 2
După ce Curtea de Apel Pitești a respins definitiv pretențiile primarului general Nicușor Dan de a anula PUZ Sector 2, stabilind că documentul este perfect legal, o altă instanță de judecată este așteptată să se pronunțe pe aceeași speță. Asta în condițiile în care pagubele produse de inițiativa primarului Capitalei, prin blocarea investițiilor, se ridică la peste 8 miliarde de lei.
Magistrații Curții de Apel Ploiești trebuie să se pronunțe asupra demersurilor făcute de către alte două asociații așa-zis „civice”, care gravitează în jurul lui Nicușor Dan și care au obținut, în primă instanță, suspendarea PUZ Sector 2.
Strategia primarului Nicușor Dan de a bloca urbanismul în Capitală
Nicușor Dan a pornit o adevărată ofensivă de paralizarea a urbanismului în Capitală înainte de a fi ales primar general, atunci când activistul „hărțuia” Primăria Capitalei cu zeci de procese, prin care urmărea blocarea unor investiții.
Odată ales primar general, Nicușor Dan a ridicat la un alt nivel această luptă, pe care o duce, practic, cu bucureștenii. Astfel, primarul general Nicușor Dan, în loc să apere interesele Capitalei, a pledat împotriva propriului Consiliu General și în favoarea asociațiilor reclamante care au cerut anularea planurilor urbanistice zonale ale sectoarelor.
Întrucât nici Municipiul București și nici primarul general nu au dreptul să atace documentațiile de urbanism aprobate de Consiliul General în fața instanțelor de contencios administrativ, edilul a orchestrat atacurile împotriva PUZ Sector 2 din partea unor asociații aflate sub influența sa, în două mari dosare.
Astfel, într-un prim dosar, 32674/3/2022, ONG-ul Ecopolis a contestat documentația, obținând inițial suspendarea acesteia. În februarie 2025, Curtea de Apel Pitești a menținut decizia Tribunalului București care a stabilit definitiv că PUZ Sector 2 este legal.
Nu putem să nu remarcăm că, deși a spus că PUZ-urile coordonatoare de sector sunt „o golănie”, Nicușor Dan nu a reușit să câștige decât acele procese unde nu a avut niciun fel de opoziție.
Astfel, în dosarele pornite de asociația Ecopolis, suspendarea PUZ-urilor a avut câștig de cauză după ce, în mod premeditat, au fost chemați în judecată Municipiul București Consiliul General și Primăria Capitalei, primarul Nicușor Dan reprezentându-i pe toți și achiesând la pretențiile asociației reclamante. Ulterior, tot primarul ar fi interzis departamentelor juridice din primărie să facă recurs, astfel încât suspendările să devină definitive. Prin astfel de manvre a reușit Nicușor Dan să suspende și să anuleze definitiv PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 3, 5 și 6.
Aceeași stratagemă, aplicată și în dosarul de la Curtea de Apel Ploiești
În cel de al doilea dosar care vizează anularea PUZ Sector 2, 27283/3/2020, orchestrat de Nicușor Dan, edilul a scos la atac Uniunea Salvați România și Asociația Ecocivica (ONG condus de prietenul edilului, Dan Trifu).
După un lung șir de erori procedurale, între care denegarea de dreptate descrisă mai sus, instanța de fond a anulat PUZ Sector 2, iar recursurile formulate se judecă la Curtea de Apel Ploiești, având termen pentru data de joi 20 martie 2025. Dacă justiția va admite evidenta denegare de dreptate, procesul se va întoarce în locul în care judecătoarea Stanciu a încălcat flagrant și nejustificat regulile de procedură refuzând să ia în considerare cererile de intervenție. Lucru pe care îl putea face doar în propria sufragerie, nicidecum într-o sală de judecată!
Recursurile vizează inclusiv soluțiile nelegale pronunțate de instanța de fond, soluții pentru care judecătoarea Roxana-Elena Stanciu, de la Tribunalul București, a fost cercetată disciplinar de către Inspecția Judiciară din cadrul CSM pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență.
În altă ordine de idei, nu a fost singura manevră a judecătoarei menită să-i aducă în avantaj pe primarul Nicușor Dan și asociațiile pe care le controlează.
Astfel, judecătoarea Stanciu nu i-a permis să intre în dosar nici Asociației LexCivica – cea care a apărat, în mod decisiv, PUZ Sector 2 în dosarul tranșat definitiv, în februarie 2025, de magistrații Curții de Apel Pitești.
Similar, mai multor dezvoltatori le-au fost respinse în mod nelegal și abuziv cererile de intervenție accesorie, inițial cu motivarea perversă că „dacă ați obținut autorizație de construire, ce interes mai aveți să apărați PUZ-ul”.
CSM a cercetat-o disciplinar pe judecătoarea Stanciu
Pentru faptele sale, judecătoarea Roxana-Elena Stanciu a fost cercetată disciplinar de Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru „exercitarea funcției cu gravă neglijență”.
Împotriva amenzilor s-au formulat și contestații care au fost admise, dezvoltatorii fiind exonerați de la plata acestora.
„Prin Rezoluția 31 august 2023, s-a dispus, ca urmare a verificărilor prealabile efectuate în lucrarea cu nr. 23-1036, în baza art. 45 alin. 5 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, începerea cercetării disciplinare față de doamna judecător Roxana-Elena Stanciu din cadrul Tribunalului București, cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. S teza a II-a din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, arată CSM.
Cu toate acestea, respingerea nelegală a cererilor de intervenție accesorie rămâne o gravă încălcare a principiului liberului acces la justiție, garantat de Constituția României și de CEDO, iar refuzul judecătoare Stanciu de a lua în calcul cererile dezvoltatorilor reprezintă o evidentă denegare de dreptate, încălcând multiple principii ale procesului civil.
„Boacănele” judecătoarei Stanciu trebuie reparate acum de Curtea de Apel Ploiești, care urmează să se pronunțe pe 20 martie 2025.
Cetățeanul TV
