Decizia prin care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că este infracţiune consumul de substanţe psihoactive la volan doar dacă se demonstrează că aceste substanţe au afectat capacitatea şoferului de a conduce nu schimbă procedurile desfăşurate de poliţiştii rutieri. Directorul adjunct al Direcţiei Rutiere, Bogdan Oproiu, a venit cu detalii.
„ÎCCJ a stabilit, prin decizia 25 că o persoană se află sub influenţa substanţelor psihoactive atunci când este depistată această substanţă în probele biologice care i-au fost recoltate la unitatea spitalicească şi de asemenea concomitent trebuie ca acea substanţă să influenţeze comportamentul conducătorului auto la volan.
Dar din punct de vedere al activităţilor de poliţie rutieră, această decizie nu schimbă cu nimic activitatea curentă pe acest palier. Poliţia Rutieră desfăşoară în continuare acţiuni pentru depistarea şi scoaterea din trafic a acelor conducători auto care conduc şi care creează un real pericol pe drumul public”, a explicat comisarul-şef de poliţie Bogdan Oproiu, într-o declarație de presă, la Centrul de Informare şi Relaţii Publice al IGPR.
Cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe buletinul de analize toxicologice
Comisarul-şef de poliţiea Bogdan Oproiu a mai spus că Poliţia Rutieră a fost dotată cu echipamente moderne pentru depistarea celor care consumă substanţe psihoactive:
„De asemenea, un lucru important de menţionat este faptul că prin Ordonanţa 97 din 2024 au fost efectuate ultimele modificări pe acest palier şi că avem acest termen de 72 de ore în care ar trebui să primim buletinul de analiză toxicologică din partea unităţilor medico-legale, iar în funcţie de rezultatul acestora se dispun măsuri în consecinţă. În primă fază lucrarea are un caracter general, iar în cazul în care conducătorul auto figurează pozitiv pe acel buletin de analize toxicologice, lucrarea trece în latură penală”.
Substanța trebuie să influenţeze comportamentul conducătorului auto
Pentru Poliţia Rutieră, a mai precizat Bogdan Oproiu, nu se schimbă modul de lucru, iar această decizie stabileşte condiţiile prin care un conducător auto este considerat sub influenţa influenţa substanţelor psihoactive, respectiv că trebuie să se regăsească substanţa psihoactivă în probele recoltate la spital şi, de asemenea, această substanţă identificată în probele biologice trebuie să influenţeze comportamentul conducătorului auto:
„Procedura rămâne aceeaşi pentru Poliţia Rutieră – revin la ideea că atunci când un conducător auto este depistat cu dispozitivul Drugtest pozitiv la una din substanţele active pe care le indica aparatul, este condus la o unitate medicală, i se recoltează probe biologice de sânge şi se aşteaptă rezultatul acestora în cele 72 de ore”.
Consumul de substanțe psihoactive. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție
Potrivit deciziei luate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, „în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infracţiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului), în cazul căreia îmbibaţia alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislaţia nu prevede o limită a cantităţii de substanţe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.
Șoferi cu dosar penal, deși luaseră medicamente
Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamanţii susţin că simpla prezenţă a substanţei psihoactive în probele biologice, în cantităţi infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o maşină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracţiune, aşa cum este la alcool.
Au existat instanţe din ţară care au dispus condamnarea şoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influenţa acestor substanţe, iar alte instanţe au dat soluţii de achitare.
În practică, au existat situaţii în care examenele clinice, buletinele toxicologice şi expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităţilor de percepţie spaţio-temporale, atunci când valoarea substanţelor psihoactive era foarte mic.
Substanțe ale căror urme persistă mai mult timp în organsim
De asemenea, au fost şi cazuri în care substanţele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezenţa unor substanţe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta şi dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistenţă în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării şoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicaţie acută dispăruseră.
În astfel de cauze, probaţiunea este adeseori completată prin efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, pentru a se stabili dacă conducătorul auto se afla sub influenţa substanţelor psihoactive la momentul săvârşirii faptei, respectiv dacă capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectată negativ, raportat la starea indusă de consumul substanţelor psihoactive.
Cetățeanul TV
