Fuziunea PMP – UNPR urmează să fie validată miercuri în cadrul unui Congres Extraordinar, dând naștere unui partid care devine a trei forță politică din România.
Noul PMP va avea, în urma absorbției UNPR, 2.518 consilieri locali, 51 consilieri județeni, 44 de primari și 138 de viceprimari. Partidul devine și al treilea grup parlamentar ca număr în Camera Deputaților.
La alegerile locale de pe 5 iunie, partidul condus de Traian Băsescu (PMP) a obținut 18 mandate de primari (0,56%), 1.315 consilieri locali (3,26%), și 41 de mandate de consilieri județeni, în timp ce UNPR, intrat recent sub conducerea lui Valeriu Steriu a obținut, acolo unde nu au avut liste comune cu PSD, 26 de mandate de primari (0,81%), 1.203 consilieri locali (2,99%) și 14 mandate de consilieri județeni (0,975).
În urmă fuziunii, noul PMP, care îl va avea că președinte pe Traian Băsescu, lui Eugen Tomac și Valeriu Steriu revenindu-le funcțiile de președinți executivi, va avea 2.518 de consilieri locali și 51 de consilieri județeni, ”fiind prima condiție pentru a deveni partid subvenționat de la stat”, precum și 138 de viceprimari, potrivit spuselor lui Traian Băsescu.
De asemenea, grație UNPR, PMP va deveni a treia forță politică în Camera Deputaților până la alegerile parlamentare. Grupul UNPR de la Senat a fost însă aproape anihilat după ce majoriattea membrilor a migrat la PSD, în vreme ce lideri că Șerban Mihăilescu sau Gabriel Oprea au ales să rămână independenți.
Decizia UNPR de a fuziona cu PMP vine după ce UNPR a negociat o fuziune cu PNL imediat după alegerile locale și în condițiile în care avea deja un parteneriat cu PSD, partid cu care a candidat la locale pe liste comune, în majoritatea localităților.
Cetățeanul TV
