În ciuda scăderii accentuate a prețurilor la combustibili din ultima perioadă, Tarom continuă să acumuleze pierderi. O explicație ar putea fi și utilizarea inadecvată a flotei.
Compania Tarom a reușit duminica trecută să stabilească un nou record negativ în materie de aviație – a anulat trei curse spre Praga, Paris și Geneva din cauza faptului că nu avea avioane pentru ele.
Dincolo de gravitatea fără precedent a incidentului, a ieșit la iveală o altă deficiență majoră care macină compania aviatică națională, și anume modul cum este utilizată flota de care dispune. Cele trei curse urmau să fie operate cu cele două aeronave Airbus A310-300 cumpărate de statul român în 1992, la insistențele primului ministru Petre Roman, care-și făcuse studiile la Toulouse, acolo unde se află uzina de avioane franco-britanică. Cel puțin așa relata presa vremii.
Lăsând anecdota la o parte și revenind în prezent, Tarom utilizează avioane proiectate pentru zboruri transatlantice la curse de scurt și mediu curier, generând costuri suplimentare uriașe. În plus, în cursa de Praga de duminică ar fi urmat să se urce doar zece pasageri, portivit informațiilor obținute de Cetateanul.net. Asta în condițiile în care cele două avioane Airbus deținute de Tarom sunt prevăzute cu 209 locuri fiecare. Ar fi rezultat deci un grad de ocupare de nici 5% – curat izvor de pierderi.
„Airbus A310-300 este un avion hibrid, al unei epoci de tranziție. Ele nu au fost eficiente nici la zborurile transatlantice, pentru că dacă aveam un grad de încărcare de peste 70% eram nevoiți să facem o escală înainte de a traversa oceanul”, a declarat pentru Cetateanul.net un specialist în aviație, fost director în cadrul companiei Tarom.
El a explicat că, pentru a se evita escala, fusese găsită soluția montării unui rezervor suplimentar, care însă nu a mai fost pusă în aplicare. Cât despre gradul de încărcare pomenit, susrsa citată a comentat prompt: „La un moment dat te poți pomeni că vine Curtea de Conturi și te întreabă ce e cu chestia asta”.
Aeronavele Airbus, consum dublu de combustibil față de Boeing
Fostul director general al Tarom Cristian Becerescu a explicat pentru Cetateanul.net că „regula de aur” în aviație constă în compararea costului per loc necesitat de aeronavă pentru respectiva cursă cu venitul mediu pe pasager. „Trebuie făcut un calcul cu câteva zile înainte de cursa respectivă și apoi se ia o decizie”, a spus el, care a admis că, în nicxiun caz, o cursă cu zece pasageri nu poate fi profitabilă, mai ales fiind operată cu o aeronavă de 209 locuri.
Airbus A310-300 are un consum foarte mare de combustibil – patru-cinci tone la ora de zbor, dublu în comparație cu un Boeing 737, care, pe deasupra, are și mai puține locuri (puțin peste 100). Potrivit lui Becerescu, singurul avantaj major al celor două aeronave Airbus deținute de Tarom constă în faptul că ele sunt complet amortizate, deci nu mai induc costuri suplimentare din acest punct de vedere.
Reprezentanții Tarom au refuzat să ne furnizeze numărul de pasageri care era programat pentru fiecare dintre cele trei curse anulate duminică, „din motive concurențiale”. Cu alte cuvinte, au admis indirect că avioanele ar fi urmat să fie mai mult goale, pentru că dacă ar fi avut un grad de ocupare foarte mare ar fi pus cifrele la dispoziția presei.
O istorie de 24 de ani în slujba Tarom
Cele două avioane Airbus A310-300 au fost cumpărate de Tarom, cu bani de la bugetul statului, în 1992, pentru a înlocui bătrânele Boeing 707 și IL 62 pe zborurile de lung curier. La vremea respectivă, Tarom opera pe destinații ca Beijing, New York, New Delhi sau Dubai.
Avioanele Airbus au început însă să genereze pierderi de 40-50 milioane de dolari pe an pe aceste curse, drept pentru care au trecut în conservare. În timpul guvernării Adrian Năstase, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea, a decis, la recomandarea Lufthansa Consulting și la presiunea FMI și a Comisiei Europene, să oprească zborurile transatlantice. Măsura a provocat reacții din cele mai diverse, dar cert este că Tarom s-a restrâns și a devenit o companie regională.
Și mai palpabil este faptul că în 2004, după renunțarea la aceste curse, compania aviatică națională a revenit pe profit. Doi ani mai târziu, s-a luat decizia ca cele două aeronave să fie reintroduse în operare, ceea ce a necesitat costuri de reparație de aproximativ 25 milioane de euro, plus costurile indirecte induse de reînființarea detașamentului de piloți pentru Airbus și a unei secții tehnice specializate.
La un moment dat, s-a pus cu insistență și problema vânzării lor, însă cum valoarea lor de inventar era mult mai mare decât cea de piață (20 milioane de dolari față de 8-9 milioane), s-=a renunțat, pentru că nimeni n-a vrut să dea cu subsemnatul. Așa se face că avioanele cu pricina zboară și azi. Câteaodată și cu zece pasageri.
Cetățeanul TV
