Sfaturile experților pentru prevenirea efectelor unui cutremur. Ce s-a discutat la Serile SMART România – Educaţie în Business

Experţii invitaţi la ediția a IV-a a Serilor SMART România – Educaţie în Business (SREiB) cu tema „Calamităţi naturale – prevenţie şi asigurare” au evaluat situaţia în care se află România din punct de vedere al prevenirii calamităţilor.

Aceștia au concluzionat că: Asigurările de viaţă şi pentru imobile sunt absolut necesare; Nimeni nu poate şti unde va lovi următorul cutremur; Educaţia referitoare la comportamentul în cazul unui seism este vitală; Trebuie respectate normele în construcţii.

Cea de-a patra ediţie a dezbaterilor SREiB, organizată luni 6 Martie 2023, la Berăria Gambrinus, i-a avut ca invitaţi-speakeri pe Ioana Dinescu, consilier Metropolitan Life, Răzvan Munteanu, director general AMCCRS, Bogdan Suditu, şef Departament Urbanism şi Mobilitate Urbană – ADIZMB, Virgil Profeanu, fondator Vego Holdings.

Principalele declaraţii ale invitaţilor

Ioana Dinescu, consilier Metropolitan Life: „Este foarte important să ne asigurăm bunurile materiale. Dar viaţa este vital să o asigurăm. În cazul unui eveniment nefericit, este important ca beneficiarul – în majoritatea cazurilor copiii, partenerul de viaţă sau persoana pe care asiguratul a desemnat-o pentru a primi suma asigurată în contract – să ducă o viaţă normală pentru o perioadă de timp”.

Răzvan Munteanu, director general al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS): „Înainte de a ne raporta la cifre, câte clădiri avem consolidate, poate că ar trebui să punem accent pe partea de informare, de educaţie, de conştientizare. Cutremurele există, fac parte din viaţa noastră. Trebuie să învăţăm cu toţii cum trebuie să ne comportăm la cutremur. (…) Consolidarea nu e blocată, merge pe repede înainte. Avem imobile cuprinse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, contracte semnate în prezent de 30 de milioane de euro şi încă 20 de milioane de euro sunt în evaluare. Estimăm că în următoarele 2-3 săptămâni o să avem contracte semnate în valoare de 50 de milioane de euro. Odată cu aprobarea Planului naţional pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din bugetul naţional, Municipalitatea Bucureşti a depus şi în acest program imobile în valoare de 120 de milioane de euro”.

Bogdan Suditu, şef Departament Urbanism şi Mobilitate Urbană – Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Bucureşti-Ilfov (ADIZMB): „Trebuie să reinformăm populaţia cât de important este ca acest fond să se dezvolte, pentru a acoperi nu numai partea materială sau victime sau familii care să fie despăgubite, dar şi partea proactivă, în aşa fel încât tot ce construim, planificările să fie bine. Mult din ceea ce înseamnă prevenţie trebuie să fie cunoscut. Sunt foarte multe afaceri care investesc în zone unde există riscuri naturale.

Ar trebui să integrăm şi riscurile tehnologice. Din nefericire, e o problematică: avem zone cu risc tehnologic, care sunt foarte puţin cunoscute, şi mai avem diverse depozite amplasate fără autorizaţie, necunoscute de autorităţi, şi care de multe ori provoacă mai multe victime decât cutremurul. Cum sunt depozitele şi arderile ilegale, care se întâmplă şi în jurul Bucureştiului, care ne umplu plămânii de funingine şi lucrul ăsta duce la mai multă morbiditate, mortalitate, dar nu avem date suficiente, decât un cutremur care se întâmplă la 40 de ani”.

Virgil Profeanu, fondator Vego Holdings: „Unul dintre motivele pentru care investitorii nu aduc clădirile la normă este că norma e greu de înţeles, iar avizarea este un efort uriaş. Există această mentalitate că dacă tot nu reuşesc să îmi iau aviz, mai bine nu fac nimic. Acest ‘nimic’ este principala cauză a problemelor. Poţi să înlături 75% din probleme luând măsuri care sunt ieftine: uşile să se deschidă în exterior, să nu existe blocaje pe căile de evacuare.

Am propus un plan de măsuri pentru şcoli din perspectiva siguranţei la foc: să fie aduse la zi cu implicarea părinţilor, implicarea civică este importantă, statul nu are resurse şi nici nu va avea în perioada următoare. O investiţie de până la 20.000 de euro ar aduce şcoala la un grad de siguranţă bun. Suma se poate atrage de la părinţi, printr-o acţiune civică, cu explicarea măsurilor care se pot lua. Să dea 150-200 de euro pentru fiecare copil, ca să fie siguri că şcoala în care copiii îşi desfăşoară activitatea este mai sigură”.

Mai multe informaţii şi ştiri despre dezbatere, pe piatapresei.ro

Evenimentul a fost organizat de Brand Media Production.

Parteneri: Apa Kangen, Sunwaves, Explorado, International Alexander, Vesta, Club Tesla, Berăria Gambrinus, Cramele Recaş

Parteneri Media: Profit News TV, News.ro, Profit.ro, TopAntreprenori, PiataPresei, EnergyHub, Cetateanul.net, New Money, ClubAntreprenor, Informateca