Ilie Năstase și Ion Țiriac au scris istorie la Arenele BNR de pe strada Doctor Joseph Lister din Sectorul 5, în 1972, când au jucat acolo finala Cupei Davis, România – SUA.
Potrivit lui Ion Țiriac, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu capacitatea arenei centrale a fost mărită, în șapte zile, de la 2.500 la 6.500, pentru ca finala să se dispute la București. Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestui monument.
Citește și Guvernul ar putea cumpăra Arenele BNR, pe care să le dea apoi la Primărie. Ce spune Ion Țiriac
Echipa SUA a învins România cu scorul 3-2, în finala considerată de istoricii tenisului ca fiind cea mai frumoasă, zgomotoasă şi controversată dispută din Cupa Davis.
BNR a cumpărat terenul pe care se află Arenele în anul 1946 de la Societatea de Dare la Semn București, după ce a plătit un miliard de lei și a dat la schimb 65 de hectare din Pădurea Tunari.
Societatea de Dare la Semn Bucuresci, sau, cum i se va spune mai târziu, Societatea Română de Arme și Dare la Semnu Bucuresci, a fost prima formă de practicare organizată a sportului din România.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat în 1862 Societiea de Dare la Semn Bucuresci, la care, inițial, se practica doar tirul.
În 1865, Cuza dona Societății de Dare la Semn, prin Înalt Decret Domnesc, un teren de 18 hectare, pe unde acum sunt Arenele BNR.
În 1912 o parte a fost ocupată de Tenis Clubul Român, restul rămânând Societății de Dare la Semn, care avea să-l vândă, în 1946, Băncii Naționale.
În timpul comunismului, BNR a pierdut terenul dintre strada Dr. Staicovici și strada Dr. Lister. Partidul unic a luat baza și a decis să o folosească pentru tenis
Arena Centrală de tenis, împreună cu alte construcţii amenajate pe terenul BNR, a revenit în proprietatea BNR, contra cost, în anul 1991, fiind răscumpărată de la Ministerul Tineretului şi Sportului.
Starea construcțiilor și a terenului din jurul acestora era jalnică.
„Parcul cu platani”
BNR a realizat investiţii în Arena Centrală şi terenurile de antrenament în valoare de aproximativ 1.000.000 lei, la prețurile momentului.
S-a investit și în salvarea și întreținerea celor peste 30 de platani plantaţi la sfârşitul secolului XIX, protejaţi de lege şi parte a patrimoniului naţional, de unde și denumirea folosită frcvent „Parcul cu platani”.
Proprietatea BNR delimitată de străzile Dr. Staicovici – Dr. Lister a fost gândită, în principal, pentru activităţi de pregătire profesională şi pentru funcţionarea curentă a BNR, şi nu ca o bază sportivă în sine.
Pe lângă Arena Centrală de tenis și terenurile de antrenament, precum și terenul de fotbal – toate preluate de la MTS în 1991 – mai sunt un centru de pregătire profesională, un spațiu restrâns de cazare cu circuit intern, două spații de alimentație cu circuit închis.
Începând cu anul 1991, competiţiile de tenis organizate pe arena centrală şi terenurile secundare (Cupa Davis, turnee internaționale din circuitele ATP și respectiv WTA, precum și alte turnee de tenis naționale și internaționale) au fost găzduite în regim de comodat, BNR punând la dispoziţie cu titlu gratuit toate amenajările şi dotările necesare.
BNR a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale, după ce România a aderat la UE în 2007, iar legislația europeană obligă BNR să se canalizeze pe obiectivele strict specifice unei bănci centrale, printre care nu sunt și activitățile sportive.
BNR a iniţiat demersuri încă din anul 2014 privind transferul de proprietate către Guvern a perimetrului delimitat de străzile Dr. Staicovici – Dr. Lister destinat activităţilor sportive, propunând o serie de soluții concrete.
Din păcate, birocrația a învins și urmașa legendarei Societiea de Dare la Semn Bucuresci, Arenele BNR, fiind în prezent în paragină.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
