După ce am prezentat, în episoadele precedente, cum și de ce Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) au fost introduse prin Legea 208/2022 în „afacerea” eliberării de scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile unde se atribuie lucrări publice, dar și pericolul pe care îl reprezintă acestea, prea puțin verificate și controlate de BNR, iată astăzi prezentăm procedura prin care puteți deveni fericitul proprietar al unui IFN, care garantează orice entitate ce vrea să obțină lucrări publice, „beneficiarul” colilor A4 eliberate, cunoscute ca scrisori/polițe de asigurare, fiind statul român.
Articol de Cătălin Antohe și Roland Cătălin Pena
Lucrările publice estimate să fie scoase la licitație până la sfârșitul anului prin sistemul SEAP vor fi în valoare de 7-8 miliarde euro, printre beneficiarii acestora numărându-se: CNAIR, CFR, CNI, consilii județene, primării etc.
Citește și De la FNI-ul lui Vîntu la INF-urile băieților deștepți de astăzi
Mai mult, atenție foarte mare! – băieții deștepți vor lua energie, cu garanții de la IFN-uri și vor face bani lichizi, de la Hidroelectrica, Termoelectrica sau Nuclearelectrica. Asta da bombă!
Din acest munte de bani, IFN-urile se vor alege cu 10-12,5 la sută. Acum e clară miza?
Bineînțeles că în joc vor intra și băncile și, într-o mult mai mică mică parte, societățile de asigurări. Dar cine va fi nebunul care le va alege pe acestea, ce verifică la sânge firmele care vor scrisori de garanție, când pot merge la un IFN și ia garanția pe loc, fără o analiză a riscului, fără garanții reale, iar IFN-urile nu au voie să facă contracte de fideiusiune cu cei pentru care garantează lucrările.
După estimările specialiștilor consultați de CETĂȚEANUL, statul român riscă să se aleagă, pentru lucrările scoase la licitație garantate de IFN, cu o gaură miliarde euro.
Acum să trecem la cumpărarea unui IFN
Etapa 1
Căutați pe internet sau întrebați la terasele din zona Nord a Capitalei „dacă cineva cunoaște pe cineva’” care vinde un IFN activ, fără probleme prea mari la BNR. Nu contează ce obiect de activitate are IFN-ul notificat la BNR, după achiziție faceți, ca nou proprietar de licență IFN, o simplă notificare prin care înstiințați ce vreți să faceți în viitor, BNR luând, efectiv, doar la cunoșțință dorința dumneavoastră.
Etapa 2
După ce vă înțelegeți la preț (cost estimativ 50.000 – 200.000 euro) cu proprietarul IFN-ului, faceți actele de vânzare-cumpărare, pe care le înregistrați la Registrul Comerțului, ca nou proprietar.
Etapa 3
Trimiteți o NOTIFICARE de schimbare a acționarului către BNR, care ia la cunoșțință de actuală situație și ATÂT.
Etapa 4
Emiteți garanții către Statul Român.
CNAIR, CFR,CNI, ANRE etc. ca să vorbim doar de cele mai mari autorități contractante ale statului, așteaptă cu brațele deschise “hârtiile” emise de IFN pe post de garanții.
Însă, atenție, o să cumpărați un IFN cu capital social de 200.000 euro numai în acte, pentru că banii au fost scoși de foștii proprietari. Capitalul social nu există decât sub formă unor acte în contabilitate.
Dar, nu e problemă, emiteți garanții către STATUL ROMÂN și așteptați să vină BANII.
Va întrebați cum este posibil așa ceva? Poate ne explică BNR!
În România există două entități ce reglementează piața asigurărilor/garanțiilor, ASF și BNR.
Spre deosebire de BNR, unde, din păcate, cam oricine poate obține licența unui IFN, la ASF se controlează tot ceea ce mișcă sub jurisdicția autorității, mai ales după dezastrul City Insurance…
La BNR este, teoretic, la fel, deși anul acesta a închis pe puțin 15 IFN-uri ce emiteau garanții fără nici un fel de acoperire, dar asta numai după ce site-ul Strict Secret a scos la iveală falsurile declarate de către IFN-uri Băncii Naționale în raportările lunare, fie că vorbim de raportările către Statistică ori Supraveghere, cele două departamente ce au datoria de a verifică și reglementa, de a ține sub control TOTAL Instituțiile Financiar Nebancare.
Ca să ne facem o idee despre „haosul” ce domnește în domeniu, iată câteva exemple:
Un IFN a raportat depunerea capitalului social de 77.000.000 lei în numerar, în contul din bancă. Altele și-au majorat capitalul social cu documente de la o entitate ce nu exista în sistemul bancar, au făcut raportări false, au încălcat grav reglementările ce țin de funcționarea unui IFN, ba chiar și-au majorat capitalul social cu bonduri istorice… BNR s-a făcut că nu vede aceste lucruri, pentru o bună perioada de timp, sau, pur și simplu, a fost depășit de complexitatea acestor falsuri.
Astea s-au întâmplat până când, într-o zi, BNR a intervenit în forță și a radiat toate aceste entități fără nici un fel de capacitate financiară. Însă răul fusese deja făcut și nimeni nu poate spune exact nivelul pagubelor produse de IFN-urile închise autorităților statului, fie că vorbim de Consilii Județene, Primării, CNI, CFR, AFIR, DRDP-uri… și orice altă entitate publică ce organizează licitații.
Cetățeanul TV
