Croit să pună umărul la planul marxiștilor, care conduc țările Uniunii Europene, de la Bruxelles, de a termina odată pentru totdeauna cu națiunile și a pune în locul lor o populație metisată și fără Dumnezeu, ministrul Educației, numitul Sorin Mihai Cîmpeanu, scosese din proiectul intitulat, să te strâmbi de râs nu alta, Legea învățământului preuniversitar „România Educată” proba de limba română de la examenul de bacalaureat.
Ca să ne lămurim de la început ce e aia „națiune”, la care m-am referit mai sus, redau definiția din DEX ’98: „Comunitate stabilă de oameni, istoricește constituită ca stat, apărută pe baza unității de limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, care se manifestă în particularități specifice ale culturii naționale și în conștiința originii și a sorții comune”. Aș mai adăuga câteva cuvinte din Constituție: „România este stat naţional; Statul are ca fundament unitatea poporului român”.
Cum se pare că domnul ministru Cîmpeanu este certat de mic cu limba română, să-l ajutăm nițel să intre și el în rândul românilor educați, dacă tot o ține langa cu tâmpenia „România Educată” a lui Iohannis, informându-l despre ce scria marele patriot Alexei Mateevici, la 1917: „Limba noastră-i limbă sfîntă / limba vechilor cazanii / Care-o plîng și care-o cîntă /pe la vatra lor țăranii”.
Și, tot ca o mână de ajutor pentru actualul șef al Educației, să redăm două cugetări ale lui Mihai Eminescu, un tip care e considerat poetul nostru național, domnule ministru: „Limba este organul prin care neamul îşi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul intelectual şi istoric al strămoşilor lui”, sau „Limba şi naţionalitatea românească vor pieri odată cu românul material, cu stingerea prin moarte şi fără urmaşi a noastră, nu prin dezna-ţionalizare şi renegraţiune”.
Apropo, domnule ministru, de-a lungul istoriei, multe națiuni au dispărut după ce nu au mai avut voie să-și vorbească limba.
A, să nu uit: Domnule Cîmpeanu, vezi că pe 31 august este, potrivit Legii nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României, Ziua Limbii Române. A, și ar mai trebui să afli ceva: În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative, senatorul PNL Viorel Badea, colegul dumneavoastră de partid, explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”
Poate de ziua ei, îi faci Limbii Române cadou și introducerea Istoriei României ca probă distinctă la bacalaureat.
Că, tot vorba lui Eminescu: „Ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e laşitatea”.
Sau, ca să fiu mai explicit, iată ce spunea și Nicolae Iorga, un mare istoric român, domnule ministru: „Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții”.
Astea fiind spuse, țin să mulțumesc liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” pentru că, în dimineața zilei de vineri, 19 august 2022, l-au convins pe ministrul Cîmpeanu ca limba română să rămână probă distinctă la bacalaureat.
În proiectul legii învățământului preuniversitar „România Educată”, pe care ministerul l-a pus în dezbatere publică, la bacalaureat se prevede o singură probă scrisă care reunește cinci materii – română, matematică, științele naturii, istorie și geografie.
Poate, marți, sindicatele îl conving să-și facă pomană și cu istoria românilor!
Iată ce a publicat Sorin Mihai Cîmpeanu pe contul său de Facebook după întâlnirea cu sindicatele:
5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educației cu federațiile sindicale!
Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”.
Am agreat împreună cu reprezentații celor două federații următoarele 5 propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar “România Educată”. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern:
1. Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională, se constituie într-o veritabilă șansă suplimentară pentru ca elevii să poată fi admiși în colegiile dorite, fiind în același timp o oportunitate unică pentru acele colegii care își doresc și își asumă selecția în vederea susținerii performanței prin inițierea unui număr important de clase de excelență/specializare în rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, evaluarea națională va avea rolul de monitorizare a sistemului de educație, conform recomandărilor OECD. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de evaluare națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii.
Admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii.
Aceste prevederi sunt prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.
2. Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul examenului național de bacalaureat. Structura probei de limba romana va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematica, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).
Referitor la proba E, prevăzută la art. 75 alin. (4), a fost agreat faptul că își va păstra caracterul facultativ, deoarece va avea un nivel de dificultate corespunzător pentru a putea fi baza acordării unei calificări de nivel 4, conform art. 76 alin. (5) și art. 76 alin. (3) și a putea fi luată în considerare atât la admiterea în învățământul superior în condițiile autonomiei universitare, cât și pe piața muncii.
Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de bacalaureat.
A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator); acest fapt nu înseamnă că toți itemii vor fi de tip grilă! Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Esențiale sunt modalitatea de colectare a datelor și modalitatea de interpretare a informațiilor la nivel de competență – de exemplu, un răspuns care se referă la o cauzalitate (cauză-efect) va fi evaluat și în cadrul itemilor de la disciplinele istorie, geografie, fizică, matematică etc., iar interpretarea rezultatelor la nivel de competență va fi extrem de utilă în fundamentarea politicilor educaționale.
Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri-cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.
3. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o măsură oportună, capabilă să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic).
Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere: teoretică, vocațională sau profesională, printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru.
Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de „Liceu tehnic și profesional” și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor, vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură. Astfel, în proiectul de lege va fi reglementată această posibilitate prin raportare la motive obiective care țin de asigurarea dreptului la educație, dar și de nevoia de continuare, spre exemplu, a susținerii performanței sportive la nivelul unor licee tehnice și profesionale care au înregistrat performanțe în acest domeniu și nu numai.
4. Procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolara își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.
Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii.
5. În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă…..)
Pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât si intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică. În funcție de nivelul de sprijin vor fi elaborate instrumente metodologice specifice care să asigure operaționalizarea și funcționalitatea acestora prin strategii de adaptare, augmentare, modificare, compensare, dispensare, tehnologii asistive și de acces, planuri educaționale personalizate, planuri educaționale individualizate și planuri de intervenție personalizată. Centrul Național de Educație Incluzivă va gestiona componenta de formare a cadrelor didactice în domeniul educației incluzive și componenta de programe naționale de cercetare cu impact major privind politicile incluzive, instrumentele administrative, programele și practicile incluzive.
Marți, 23 august, începând cu ora 10.00 vom continua dezbaterea cu federațiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar-România Educata.
Cetățeanul TV
