Tudorel Toader vrea să modifice Legile Justiției. Președintele Iohannis spune că va fi o întoarcere în timp

Augustin Lazăr

Prin pachetul de modificare a legislației din domeniu, ministrul Tudorel Toader vrea să ofere Ministerului Justiției mai multă influență. Președintele Klaus Iohannis susține că prin această inițiativă, justiția va fi controlată politic.

Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor.

UPDATE. Premierul Mihai Tudose l-a convocat după şedinţa de Guvern, pe ministrul Tudorel Toader la o discuţie pe tema pachetului de legi privind justiţia, pentru a-i cere detalii suplimentare, au declarat, pentru News.ro, surse oficiale.

Convocarea a avut loc după terminarea şedinţei de Guvern, la scurt timp după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat într-un comunicat de presă măsurile propuse de Ministerul Justiţiei.

Ce se schimbă, pe scurt

Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent.

Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi.

O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni.

Ministerul Public susţine că nu a fost consultat în prealabil cu propunerile de modificări aduse de ministrul Justiţiei Tudorel Toader legilor justiţiei şi trage un semnal de alarmă, susţinând că aceste schimbări vor bulversa sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunţă într-un comunicat că, până în prezent, nu a primit propunerile privind modificarea legilor justiţiei formulate de Ministerul Justiţiei.

Reacția dură a lui Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat, miercuri, la propunerile Ministerului Justiţiei privind pachetul de legi din acest domeniu, afirmând că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate ele vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.

„Propunerile prezentate astăzi de ministrul Justiţiei se constituie într-un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionări a Justiţiei, precum şi împotriva luptei anticorupţie. (…) Ar fi în defavoarea ţării noastre ca, după toate eforturile depuse până acum, să ne întoarcem la vechile practici de a pune presiune asupra justiţiei. Acest lucru ar fi în totală contradicţie cu angajamentele pe care şi le-a luat România prin aderarea la Uniunea Europeană şi nu ar face decât să menţină pe termen nelimitat Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, afirmă Iohannis.

El spune că o parte din măsurile anunţate încearcă „inducerea unei false probleme” şi acreditarea ideii că preşedintele ar fi factorul politic care trebuie eliminat din procedura de numire în funcţii de conducere din cadrul sistemului judiciar. În schimb, rapoartele MCV, recomandările atât ale Comisiei de la Veneţia, cât şi ale Consiliului consultativ al judecătorilor europeni „îl indică pe ministrul Justiţiei drept elementul prin care se realizează influenţa politicului în aceste proceduri”.

„Preşedintele României este implicat şi în desemnarea procurorilor şefi în virtutea faptului că veghează la respectarea Constituţiei şi exercită funcţia de mediere, având rolul unui arbitru între puterile statului. În schimb, ministrul Justiţiei este numit politic, prin votul unei majorităţi parlamentare, cu scopul punerii în aplicare a unui program de guvernare asumat politic”, explică Iohannis, potrivit unui comunicat de presă.

Şeful statului avertizează că preluarea instrumentelor de control asupra activităţii magistraţilor de către factorul politic, ameninţarea judecătorilor cu răspunderea patrimonială în caz de erori judiciare şi subordonarea procurorilor faţă de ministrul Justiţiei, precum şi ingerinţa procurorilor ierarhic superiori în dosarele procurorilor de caz, inclusiv prin invocarea netemeiniciei, „vor avea ca rezultat timorarea magistraţilor şi reducerea independenţei lor”.

Iohannis critică şi propunerea de înfiinţare a unei structuri specializate exclusiv pentru urmărirea penală a magistraţilor, „cu consecinţe asupra competenţelor celorlalte parchete specializate, în particular a DNA”.

„În absenţa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri, riscul afectării luptei împotriva corupţiei este evident. Propunerile ministrului Justiţiei necesită respectarea exigenţelor transparenţei decizionale şi supunerea acestora unor autentice dezbateri publice. Totodată, având în vedere că aceste modificări afectează organizarea judiciară şi cariera magistraţilor, punctul de vedere al magistraţilor este obligatoriu”, subliniază Iohannis.

El mai afirmă că aceste propuneri riscă să anuleze toate progresele României din ultimii 10 ani.

„Dacă acest amalgam de măsuri va fi asumat de Guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României de mai bine de 10 ani vor fi anulate şi justiţia se va întoarce în timp, într-o epocă în care era subordonată politicului”, afirmă Iohannis.

Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor. Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. Proiectul de lege prezentat de ministrul Justiţiei vizează modificarea celor trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

LĂSAȚI UN MESAJ

*