Scandalul iscat de Directiva tutunului, mai exact de transpunerea ei în legislaţia românească, este departe de a se fi încheiat. Miercuri, Guvernul a adoptat proiectul de lege care stabilește condițiile pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun, iar termenul de aplicare este 20 mai. Mult prea repede, spun producătorii de ţigări, care cer o perioadă de tranziţie pentru fabricaţie, ca în Polonia sau Danemarca, amânând data când va intra în vigoare Directiva tutunului, pentru a-şi putea adapta capacităţile de producţie.
Guvernul a aprobat în ședința de miercuri un proiect de lege care stabilește condițiile pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a celor conexe, în scopul preluării în legislația națională a reglementărilor europene și internaționale promovate pentru reducerea consumului de tutun, îndeosebi în rândul tinerilor. Este vorba de Directiva tutunului.
Prin proiectul de lege se introduc noi condiții privind ingredientele utilizate în fabricarea produselor din tutun, inscripționarea și prezentarea produselor din tutun, trasabilitatea, elementele de securitate și comerțul transfrontalier la distanță cu produse din tutun și conexe.
Concret, va fi interzisă punerea pe piață a țigărilor și a tutunului rulat care au o aromă caracteristică (adică un miros sau gust diferite de cel al tutunului, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie). Produsele cu aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii UE reprezintă 3% sau mai mult într-o anumită categorie de produse (adică ţigările mentotale) vor fi interzise din 20 mai 2020.
Poate cel mai controversat articol din Directiva tutunului este cel care prevede că etichetarea produselor din tutun se modifică substanțial, urmând să cuprindă:
- un avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din suprafața laterală),
- un mesaj de informare (”Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”, pe 50% din suprafața laterală),
– avertismente de sănătate combinate, formate din text, poză și număr de telefon la care se pot obține informații despre metodele de renunțare la fumat (pe ambele fețe, în partea superioară, pe 65% din suprafață, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal, astfel încât marca să rămână sub avertisment). Există dimensiuni minime pentru avertismentele combinate: 44mm x 52mm. Avertismentele trebuie schimbate anual și rotate pe pachete. Chenarul exterior negru va avea dimensiunea de 1 mm și va fi inclus în suprafața avertismentului.
„Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Parlamentului, intrarea sa în vigoare fiind prevăzută începând cu 20 mai 2016, însă introducerea pe piaţă a mai multor produse care nu sunt conforme este permisă până la 20 mai 2017. Este vorba despre produsele din tutun fabricate sau puse în circulație și etichetate înainte de 20 mai 2016, țigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în circulație înainte de 20 noiembrie 2016, produsele din plante pentru fumat fabricate sau puse în liberă circulație înainte de 20 mai 2016”, a anunţat Guvernul.
Producătorii de ţigări vor perioadă de tranziţie pentru Directiva tutunului
Producătorii de ţigări au reacţionat prompt, reamintind că termenul de 20 mai 2016 este mult prea scurt pentru a aplica Directiva tutunului la nivel de fabricaţie.
„Textul adoptat azi (miercuri – n.red.) prevede termene fantasmagorice: legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 și, începând cu aceeași dată, fabricile de țigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puțin de trei luni de zile, în care Parlamentul să adopte legea, iar noi să modificăm producția fără baza legală. Cine garantează că proiectul nu va fi modificat în Parlament sau că legea va fi adoptată până la 20 mai? Pe de o parte, un proiect nu poate impune obligația de a face, aceasta fiind atributul exclusiv al unei legi intrate în vigoare. Pe de altă parte, Guvernul nu e în măsură să impună Legislativului date limită până la care să adopte legi”, a declarat Gilda Lazăr, director pentru afaceri corporatiste şi comunicare la JTI România.
Ea aminteşte faptul că alte țări membre ale Uniunii Europene au adaptat textul european la contextul național: Polonia prevede o perioadă de tranziție de nouă luni pentru producție, iar Danemarca șase luni, pentru a nu pune în pericol piața legală și veniturile bugetare. „Producția nu se poate modifica peste noapte, printr-o vrajă, ci doar în baza unei legi și a unor norme publicate în Monitorul Oficial. Am arătat public că depindem de furnizori globali de ambalaje, că avem nevoie de câteva luni pentru schimbarea designului, pregătirea procesului de tipărire, comanda materialelor, printarea blanchetelor și transportul acestora către România, unde se produc țigaretele și se face împachetarea propriu-zisă. Acesta este motivul pentru care am solicitat o perioadă de tranziție pentru fabricație sau permisiunea de a produce în paralel și a ne adapta din mers, astfel încât, la anul, pe 20 mai 2017, data prevăzută în Directivă pentru «curățarea pieței», să putem avea doar produse de tip nou. Stocurile, limitate de legislația fiscală în vigoare, nu sunt suficiente pentru a acoperi vânzările din perioada de vară, care este o perioadă de vârf și există pericolul real ca piața să fie inundată de produse de contrabandă”, a mai spus Gilda Lazăr.
Ea precizează că, dacă producătorii de ţigări vor începe pregătirile prealabile doar pe baza detaliilor tehnice furnizate abia acum două săptămâni de Ministerul Sănătății, există riscul de a arunca banii pe fereastră. Asta pentru că nimeni nu poate da asigurări că detaliile nu vor fi schimbate prin viitoarea lege sau prin cele peste 10 ordine de ministru ce vor fi emise ulterior pentru aplicarea acesteia.
„Evident, Guvernul nu a luat în calcul ce s-ar putea întâmpla dacă, din cauza agendei încărcate a Parlamentului și a perioadei electorale, legea nu va putea trece până la 20 mai. În absența legii, chiar dacă noi am reuși, printr-o vrajă, să modificăm producția, noile produse ar fi ilegale, neputând fi puse pe piață. Așadar, trăim în plin absurd”, a mai spus Gilda Lazăr.
Cetățeanul TV
