Liviu Dragnea află de-abia pe 4 aprilie dacă poate fi premier

buget cosmetizat echilibrarea bugetelor locale

Sesizarea Avocatului Poporului la legea care interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern, amânată din nou de CCR până pe 4 aprilie.

Curtea Constituţională amânat, marţi, din nou sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern. Noul termen stabilit de CCR este 4 aprilie. Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Dacă prevederea va fi considerată neconstituțională, primul beneficiar ar fi Liviu Dragnea, cel care nu a putut ajunge premier tocmai din cauza legii în cauza. Asta pentru că președintele Camerei Deputaților este condamnat definitiv, de la mijlocul anului trecut, la doi ani cu suspendare în dosarul privind Referendumul din 2012.

Judecătorul constituţional Petre Lăzăroiu a declarat că sesizarea a fost amânată pentru 4 aprilie pentru că au fost ridicate mai multe probleme de drept.

Curtea Constituţională a dezbătut şi pe 7 martie sesizarea depusă de Avocatul Poporului şi a amânat pentru 21 martie pronunţarea deciziei. ”Nu am reuşit să ajungem la o soluţie. Am simţit nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care au fost mai multe. (…) Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună, nu o soluţie greşită”, a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu.

Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, că a trimis la Curtea Constituţională sesizarea în privinţa Legii 90/2001 care prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate.

Ce spune Avocatul Poporului în sesizare

Avocatul Poporului atrage atenţia şi asupra lipsei unui tratament juridic diferenţiat aplicabil unor persoane care nu se află în situaţii analoge, în speţă, persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte, aspect ce atrage încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, precum şi a art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie,  art. 2 pct. 1 şi art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum şi art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie consacră dreptul legiuitorului de a stabili condiţiile concrete de ocupare şi exercitare a unei funcţii, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligaţia de a respecta principiile constituţionale şi de a adopta, în consecinţă, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat şi eficient, care să asigure respectarea principiului constituţional al echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale, mai arată Avocatul Poporului.

”Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condiţiile de accedere la o funcţie trebuie să fie unul coerent, predictibil şi unitar, aplicabil tuturor reprezentanţilor celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale”, se arată în comunicat.

În opinia Avocatului Poporului, separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.