Condamnarea Elenei Udrea. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar putea pronunţa, astăzi, sentinţa în dosarul „Gala Bute, în care este judecată fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea, alături de alţi şapte inculpaţi, sub acuzaţia de luare de mită, abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
UPDATE Elena Udrea, şase ani de închisoare
Instanţa supremă a condamnat-o marţi, în dosarul “Gala Bute”, pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete. Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Elena Udrea află astăzi dacă va fi condamnată în Dosarul „Gala Bute”. Hotărârea nu va fi definitivă, ci va putea fi atacată de procurorii DNA sau de către inculpaţi la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.
Sentința trebuia să fie anunțată încă de pe 13 martie, dar judecătorii ICCJ au prelungit emoțiile fostului ministru al Turismului și au au amânat pentru data de 28 martie pronunțarea. Procurorii au cerut pedeapsa maximă pentru Elena Udrea, cercetată în acest dosar pentru abuz în serviciu, luare de mită și tentativă de folosire de acte false pentru a obține fonduri europene. Riscă o pedeapsă maximă cu executare de peste 14 ani, dacă va fi găsită vinovată pentru toate faptele.
Condamnarea Elenei Udrea – Pedeapsa maximă, pedeapsa minimă, achitare
În Dosarul Gala Bute, Elena Udrea este acuzată de procurori de luare de mită, abuz în serviciu și tentativă la folosirea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru obținerea pe nedrept de fonduri europene. Cum anchetatorii au cerut judecătorilor de la Înalte Curtea să acorde pedeapsa maximă pentru aceste fapte, fostul ministru riscă să petreacă 14 ani și opt luni de închisoare, asta dacă va fi condamnată pentru toate cele trei acuzații.
Mai exact, pedeapsa Elenei Udrea va fi formată din condamnarea cea mai grea, care este cea pentru fapta de luare de mită. Codul Penal acordă maximum zece ani de închisoare pentru această infracțiune. La această condamnare se contopesc restul de două eventuale pedepse pentru abuz în serviciu și tentativă folosire de documente false pentru obținere de fonduri europene. Prima infracțiune se pedepsește cu un maximum de șapte ani, iar a doua tot cu maximum șapte ani.
Prin urmare, la sentința de zece ani pentru luare de mită se adaugă o treime din celelalte două (14 ani în total), adică încă patru ani și opt luni. Rezultă, o posibilă condamnare maximă de 14 ani și opt luni.
La polul opus, dacă se iau în calcul doar pedepsele minime, Udrea poate primi o sentință cu închisoarea – asta dacă nu este achitată pentru una, două sau pentru toate cele trei fapte – de doar patru ani și patru luni. Trei ani pentru luare de mită și o treime din cei doi ani pentru abuz în serviciu și cei alți doi ani pentru tentativă de folosirea de acte false în obținerea de fonduri europene.
„Mă judecă un complet de femei, cu mici excepţii femeile sunt mai curajoase şi mai puternice. Mă bucur că în aceşti doi ani am dărâmat nişte mituri. Nu am intrat în politică că să fac bani. Aveam un soţ are îmi asigura un standard de viaţă. Nu aveam copii, nu aveam cheltuieli mari, stau şi astăzi cu chirie, părinţii mei stau de 20 de ani în Drumul Taberei. Mi-am dorit foarte mult să fac performanţă. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş face din nou în aşa fel încât Bute să boxeze în România. Sper şi cred că voi fi judecată pe probe, nu pe părerile despre mine, mai bune sau mai rele. Şi că nu va fi un semnal pentru angajaţii din domeniul public că nu trebuie să mai semneze nimic, de frică că vor fi condamnaţi”, a spus Elena Udrea la ultimul termen de judecată.
Gala Bute, pe scurt
Dosarul Gala Bute a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015. Procurorii îi acuză de fapte de corupţie pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Gheorghe Nastasia şi pe omul de afaceri Dragoş Botoroagă.
Printre faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată sunt: luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.
În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.
„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.
Cetățeanul TV
