Investiție de milioane de euro la domeniul schiabil Vidra, blocată de un cioban și de un primar

domeniul schiabil vidra
Domeniul schiabil de la Vidra este cel mai modern din țară

O investiție de milioane de euro în două hoteluri cu o capacitate de sute de locuri de cazare, care ar fi putut salva domeniul schiabil Vidra Transalpina – gândit fără unități de cazare – este blocată de un cioban și de autoritățile locale. 

Foarte multe comunităţi de la munte sau chiar de la deal îşi doresc să facă pârtii, să construiască staţiuni, să atragă turişti. În alte zone turistice însă autoritățile fac parcă tot ce le stă în putință pentru a-i alunga pe investitori. S-a întâmplat la Vidra, stațiune turistică aflată pe celebra Transalpina. 

Cel mai modern domeniu schiabil, gândit fără locuri de cazare

domeniu schiabil
Domeniul schiabil Vidra-Transalpina ar putea beneficia de peste 200 locuri de cazare

Vidra-Voineasa, nordul judeţului Vâlcea. O zonă superbă în care s-au investit începând cu 2009 peste 40 de milioane de euro, fonduri guvernamentale, prin Ministerul Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.

Proiectul celui mai modern domeniu schiabil din România a fost gândit pentru un turism integrat, care să cuprindă pe lângă pârtiile de schi şi locuri de cazare, restaurante, baruri, cluburi şi multe ale locuri de petrecere a timpului liber. Numai că, nimic dintre aceste lucruri nu se regăseşte în apropierea pârtiei, care se află într-o zonă izolat. Trebuie să străbaţi cinci kilometri până la primul magazin de unde îţi poţi cumpăra ceva, iar turiştii nu au în acest moment unde să-şi parcheze maşinile și, cel mai rău, să se cazeze.

În documentația care a stat la baza deciziei Ministerului Dezvoltării, primul argument pentru acest proiect a fost că „În zona există aproximativ 2.500 de locuri de cazare, iar realizarea investiției va reuși să genereze un trafic de turiști absolut necesar pentru ocuparea acestora”. În practică, lucrurile stau cu totul altfel. Cel mai apropiat punct este în stațiunea Vidra, unde singurele locuri de cazare sunt patru vile, care însumează 100 de paturi.

În această situație, salvarea poate veni de la un investitor privat. Un om de afaceri din domeniul imobiliar a achiziționat singurul teren privat construibil din zonă, aflat la circa 300 de metri de partea superioară a domeniului schiabil Vidra-Transalpina și vrea să edifice aici două hoteluri, cu o capacitate de câteva sute de locuri de cazare  (față de necesarul de 10.000 locuri de cazare cât prevedea stadiul de fezabilitate al domeniului schiabil Vidra-Transalpina).

Pe hârtie, totul sună bine

domeniu schiabil
PUG-ul Mălaia prevede căi de acces pentru investițiile turistice

Terenul, în mărime de circa 3.5 hectare, câștigat în instanță în anul 2014 de familia Popescu, „face parte  din intravilanul  extins al Comunei Mălaia”, pentru care Planul Urbanistic General (PUG), prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU) din 2016 al comunei Mălaia, permit autorizarea directă a construcțiilor cu destinație turistică – „spațiu de cazare și instalație de transport pe cablu”.

„Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului actual al Comunei Mălaia, precum şi în extinderile acestuia, propuse conform Planului Urbanistic General al Comunei Mălaia a fi efectuate aproximativ până anul 2023, în interiorul teritoriului administrativ al Comunei Mălaia”, se menționează în RLU Mălaia.

Tot în document scrie negru pe alb că „Parcelele construibile vor avea acces direct la un drum public de categoria a III-a, beneficiind de drept de trecere legal obţinut cu lăţime de minim 4.00 m”.

Potrivit regulilor de amplasare și retrageri minime obligatorii din PUG Mălaia, în zona fiecărei staţii de transport pe cablu (bază, intermediară și vârf) „se amplasează spaţii de cazare, alimentaţie publică (de mici dimensiuni), servicii (spații tehnice), terase belvedere”.

Primăria Mălaia refuză eliberarea certificatului de urbanism

Cunoscând aceste prevederi, investitorul a cumpărat terenul de 3.5 hectare și a făcut demersuri la Primăria Mălaia în vederea obținerii Certificatului de Urbanism, pentru a putea demara proiectul turistic.

Spre surprinderea sa, după câteva luni de așteptare în care funcționarii au tăcut mâlc, Primăria Mălaia a refuzat să-i elibereze Certificatul de Urbanism cu autorizare directă, așa cum se prevede în RLU al PUG Mălaia, pe motiv că nu ar avea acces la terenul pe care vrea să edifice hotelurile.

Concret, Primăria i-a comunicat că nu-i  poate  da  servitute  de  trecere  deoarece  a „arendat” terenul din jur unui cioban.

Cum a fost concesionat golul alpin

domeniu schiabil
Emil Răgman își paște nestingherit turmele pe muntele închiriat pe nimic de la Primăria Mălaia

Beneficiarul concesiunii este Emil Răgman, fost primar PSD al comunei Prigoria (Gorj) și fin al fostului baron de Gorj Nicolae Mischie – decedat anul trecut.

Este vorba de 435 hectare de gol alpin de pe Muntele Coasta Benghii, care în 2006 aparțineau de comuna Bengești-Ciocadia, condusă de colegul de partid al lui Răgman, Victor Geogia.

În mai 2006, Primăria Bengești-Ciocadia a organizat o licitație electronică, la care s-a prezentat doar Emil Răgman. Muntele Coasta Benghii a fost închiriat atunci lui Răgman pentru o perioadă de 3 ani, până în 2009. După numai câteva luni, între Primăria Bengești-Ciocadia și Emil Răgman a fost încheiat un contract de arendă (concesiune) pe o perioadă de 15 ani, pentru aceleași 435 hectare de gol alpin.

Termenii contractului erau total dezavantajoși comunității locale. Astfel, prețul concesiunii celor 435 de hectare a fost stabilit la 4.900 lei pe an, în condițiile în care Răgman obține de la APIA pentru aceste pășuni subvenții anuale de sute de mii de euro.

Deși contractul prevedea realizarea unor investiții, printre care și un drum de acces, acestea nu s-au materializat nici în prezent, spun localnicii din zonă. În schimb, fostul primar de la Prigoria şi-a făcut o stână pe muntele concesionat, stână prinsă tot în obligaţiile trecute în contract de către autorităţile din Bengeşti-Ciocadia.

Afacerea păguboasă a fost anchetată și de DNA, dar s-a soldat doar cu amenzi administrative pentru edilii din Bengeşti-Ciocadia.

Un munte de incompetență

domeniu schiabil
Primăria Mălaia a refuzat să edifice căi de acces investitorului

În anul 2009, Primăria Mălaia a dat în judecată Primăria Bengești-Ciocadia, reclamând dreptul de proprietate asupra Muntelui Coasta Benghii. După ce a câștigat procesul, primarul din Mălaia nu a reziliat contractul de concesiune păgubos, ci și l-a asumat printr-un act adițional. Afacerea a fost tot una de partid.

Astfel, la 28 mai 2009, Consiliul Local Mălaia, reprezentat de primarul PSD Sergiu Bogdan, a încheiat un act adițional, prin care a fost preluat contractul de concesiune.

În martie 2012, Primăria Mălaia a mai introdus un act adițional, aparent pentru facilitarea investițiilor turistice în zonă, precum cea de la Vidra.

Astfel, la „Drepturile și obligațiile arendașului”, a fost introdusă prevederea: „Arendașul nu va afecta (tulbura) derularea oricărei investiții aparținând Comunei Mălaia sau care a fost încuviințată (aprobată) de Consiliul Local al Comunei Mălaia, pe toată durata acesteia”.

Totodată, s-a stabilit că „În situația în care Comuna Mălaia va iniția, dezvolta și finaliza investiții (parcuri eoliene, pârtie de schi, etc.)în pct. Coasta Benghii, se va încheia un act adițional prin care suprafața supusă arendării se va diminua corespunzător cu suprafața aferentă investiției”.

Primăria, obligată de instanță să-și facă treaba

Cu toate că avea dreptul de a diminua suprafața arendată pentru a face drumuri de acces în zonă pentru investițiile turistice, Primăria Mălaia a preferat să nu-l deranjeze pe „ciobanul” Emil Răgman. Mai mult decât atât, autoritățile aveau obligația de a asigura căi de acces, conform PUG-ului localității.

Așa că investitorul care vroia să ridice două hoteluri în zona Vidra a fost lăsat cu buza umflată.

În fața refuzului autoritățile locale de a-și respecta obligațiile, investitorul a dat în judecată Primăria Mălaia și a câștigat procesul.

Acum, dezvoltatorul susține că își va completa cererea și va cere Primăria Mălaia să îl despăgubească și pentru întârzierea de aproape un an de zile în eliberarea Certificatului de Urbanism și realizarea căii de acces.

 

 

 

 

 

 

 

 

Cetățeanul TV

2 COMENTARII

  1. Subventia pentru 1 HA de pasune este 160 de EUR.
    Ciobanu’ pesedist primeste fara sa faca nimic anual de la noi toti romanii votanti 70.000 de EUR.
    In 15 ani va primi 1 MILION de EUR.
    Saracilor 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.