Ţigările de contrabandă au ajuns să reprezinte în luna ianuarie a acestui an 17,8% din piaţă, în creştere faţă de luna noiembrie 2015, când procentul era de 17,5%, potrivit unui studiu dat publicităţii miercuri de compania de cercetare Novel Research.
„Şi în ianuarie 2016, regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, cu o cotă a pieţei negre de 36,8%, cu toate că se află în scădere faţă de noiembrie 2015, cu peste 10 pp. Regiunile nord-vest şi vest deţin, de asemenea, cote importante, deşi se află pe un trend descendent (28,3%, respectiv 26,7%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea produselor cu timbru de Ucraina continuă să crească în ritm accelerat, cu 5,5 pp, până la 22,5%. Aşa numitele <cheap whites>, deşi se află în scădere (minus 2,5 pp faţă de noiembrie), continuă să deţină cea mai mare cotă (56%) din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Moldova şi Serbia se menţin la nivel relativ constant (15,8%, respectiv 1,2%)”, a declarat directorul Novel Research, Marian Marcu.
Gilda Lazăr, directorul Corporate Affairs & Communications al JTI România, Moldova şi Bulgaria, a afirmat că a semnalat încă de la semnarea acordului de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina că autorităţile nu vor fi pregătite să combată eficient noul val de contrabandă. „În Suceava şi Botoşani, în multe sate şi comune, ponderea produselor ilegale ajunge şi la 90%. Un pachet de ţigarete care costă în Ucraina 2,8 lei se vinde dincoace de graniţă cu 8 lei. Ne îngrijorează profund lipsa unor politici coerente în domeniul tutunului, atât în ceea ce priveşte combaterea traficului ilicit, cât şi reglementarea industriei legale (…). Semnalele companiilor producătoare în legătură cu întârzierea transpunerii Directivei tutunului şi efectele acesteia asupra impulsionării comerţului ilegal au fost total ignorate de către autorităţi. După aproape doi ani de la publicarea Directivei în Jurnalul Oficial al UE, Guvernul a aprobat recent un text care prevede că legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 şi, începând cu aceeaşi dată, fabricile de ţigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului. Până atunci însă, au rămas mai puţin de trei luni, timp în care Parlamentul ar trebui să adopte legea, iar noi să comandăm furnizorilor globali alte ambalaje şi să investim în modificarea liniilor de producţie fără nici o garanţie asupra formei finale a legii şi a normelor ei de aplicare. Propunerea de a include în proiect o perioadă de tranziţie pentru producţie nu a fost luată în considerare de Executiv, care a exclus companiile de tutun din procesul normal de consultare, dialog şi transparenţă decizională, bazându-se doar pe părerile aşa-zişilor experţi”, a spus ea.
Anul trecut, industria tutunului a virat la buget aproximativ trei miliarde de euro (accize, TVA, taxe şi contribuţii), fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. În domeniu lucrează aproape 4.000 de angajaţi, iar circa 60% din producţia fabricilor din România este exportată. Principalii producători sunt Japan Tobacco International, British American Tobacco şi Philip Morris.
Cetățeanul TV
