Raport MCV. Comisia Europeană critică tentativele de reducere a domeniului de aplicare a infracţiunii de corupţie

MCV

Comisia Europeană prezintă miercuri ultimul Raport MCV cu privire la progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

UPDATE Raport MCV. Comisia Europeană critică tentativele de reducere a domeniului de aplicare a infracţiunii de corupţie

Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate, avertizează Comisia Europeană în Raportul MCV.

Comisia precizează că atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie.

În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul publicat miercuri de Comisia Europeană notează că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au înregistrat ”un bilanţ impresionant” în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt. ”Menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Potrivit acestui Raport MCV, DNA a constituit ”un exemplu destul de bun în ceea ce priveşte raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere şi voinţă de analiză”. ”În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupţie similare sugerează deficienţe în procesul de învăţare din experienţă şi de eliminare a lacunelor în cadrul instituţiilor publice.  Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni rămân o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul de la Bruxelles subliniază că ”legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile”, iar dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunităţii nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV.  ”Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”, avertizează Comisia.

CE recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie. În acest Raport MCV se mai arată că Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniştrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneţia şi al GRECO19. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunităţii şi ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă să poată reacţiona, mai recomandă CE.

Comisarii europeni vor începe discutarea raportului miercuri, începând cu ora 10:00, ora României. Documentul urmează să fie făcut public la ora 13:00, ora României.

În aceeași reuniune, este discutat Raportul privind progresele realizate de Bulgaria în cadrul MCV – Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Comisia Europeană nu consideră că există „sustenabilitate” în progresele Bulgariei și României „într-o serie de domenii”, a declarat un oficial al executivului comunitar, într-o conferință desfășurată anul trecut, în Parlamentul European. Adjunctul secretarului general al Comisiei Europene, Paraskevi Michou, a spus atunci că înțelege „dezamăgirea” privind monitorizarea aplicată celor două țări membre, dar că „nu ar fi niciodată de acord’ cu ideea că mecanismul este ineficient și lipsit de impact.  Atât Dacian Cioloș cât și actualul premier, Sorin Grindeanu s-au declarat împotriva continuării monitorizării sistemului nostru judiciar.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.