Paralia Katerini, vacanța ieftină din Grecia la care visezi

O vacanță în Paralia Katerini este dacă nu cea mai ieftină, sigur una dintre cele mai ieftine de pe tărâmul zeilor Olimpului. Aici prețul unui sejur cu familia ajunge în timpul verii undeva la maximum 800 de euro pentru 3 persoane, cu mai toate cheltuielile incluse pentru o perioadă de 7 nopți.

Stațiunea în sine este animată la aproape orice oră și pare un mozaic de popoare est-europene care se întrepătrund vesel, dar fără să se deranjeze unele pe altele. Aici sârbii, polonezii, românii, bulgarii, kosovarii, macedonenii sunt toți la un loc, petrec, chiuie, se înghesuie pe plajă, se relaxează, timp de o săptămână.

Străzile principale sunt pline de magazine care mai de care mai cu oferte îmbietoare, de la suveniruri până la tot felul de excursii opționale care își fac banii daca vrei să le experimentezi. Dar dacă ai venit cu mașina, atunci nici una dintre opționale nu-și mai are rostul. Te urci, și ai plecat cu GPS-ul în bord.

Viața în Paralia Katerini

Fie care este noapte sau zi, stațiunea este una aglomerată, iar masa la o terasă este extrem de ieftină, dacă sunteți pe buget. Probabil de asta, și-a și permis doamna Firea să trimită anul trecut în vacanță 1000 de pensionari din București.

Aici, la o terasă poți „umfla” două gyros cu 5 euro și ți-ai potolit foamea pe întreaga zi. Adică cu 5 euro ți-ai pus de o „demipensiune la purtător”. În rest, dacă ți-ai gasit un petic de nisip fin pe plajă poți să te „joci” de molusca toată ziua.

Terasa Gyros Pacmam

Dar pentru că vorbeam de terase, una dintre acestea nu trebuie ratată. Este vorba de Gyros Pacmam. Aici am descoperit adevăratul gust al gyrosului grecesc, ăla de-ți fac papilele gustative un sitraki în gură, de se întoarce în mormânt Zorba Grecul. Și ca să nu îți obosească limba în gură și nici măselele să nu se simtă neglijate, va trebui să tragi ceva la ele. Și ce e mai bun decât o bere? Dar nu binecunoscutul Mythos, ci un VamBeer. Un gyros de 2,20 și o bere 2,50 euro, ai făcut de-o cină ieftină și ți-a mai rămas din aia 5 euro și de-o gumă Turbo.

Tot la terasa Gyros Pacmam, vei descoperi și singura pizza-gyros. Își dau master chef-ii cu basca de pâmânt dacă gustă din ea. Patronul terasei, frâmântă cu mânuța lui aluatul timp de vreo 30 de minute, apoi pune pe ea numai brânză feta de la capre care behăie cu accent de Paralia. Peste el pune și niste carne de pui, și la final aruncă un pic de sos de roții și niște busuioc proaspăt din ăla de-l pui sub pernă ca la Bobotează și visezi că-ți bați ursitul dacă se atinge de vreo felie din pizza ta.

După ce ai mâncat de te ridici de la masă cu scobitoarea-n colțul gurii și cu o palmă batând ușor în jurul buricul, plimbă mâncarea la Biserica Sf. Parascheva. Este un lăcaș de cult aparte care merită vizitat. Mai ales că priveliștea de aici este una interesantă. Apoi i-au pe cele 3-4 străzi care merg paralel de-a lungul stațiunii pentru a explora.

Livezile de kiwi din jurul Paraliei Katerini

O să treci cu mașina pe meleagurile grecilor pe lângă niște vii ciudate din care atârnă ouă de extraterestru. Apropie-te liniștit! Sunt livezile de kiwi ale localnicilor, dar nu te agăța de ele, asta dacă nu vrei să fii bătut pe pe meleaguri străine. Grecilor le este interzis să se atingă de kiwi mai devreme de septembrie sau octombrie când încep să se coacă fructele.

Cu toate acestea este o priveliste spectaculoasă, mai ales dacă tu ai fost obișnuit să vezi fructele la caserolă, când le „culegi” din supermarket.

Partea bună, în căutarea acestor livezi, este că te plimbi pe riviera Olimpului, și dacă ai un pic de curiozitate, vei dori să și urci pe muntele Olimp, pentru a vedea o priveliste cum rar ți-a fost dat să vezi.

Orașul sfânt Dion

Dacă tot ai ajuns până aici, va trebui neapărat să ajungi în Dion, care în antichitate era considerat un oraș sfânt, orașul zeilor. Pentru acesta s-au dus bătălii aprige, aici s-au încheiat tratate de pace și s-au declarat războaie. Dar ce a mai rămas acum în urmă nu mai este decât istorie și mitologie de care va trebui să te bucuri.

Orașul-altar, închinat în cinstea lui Zeus și a fiicelor lui, Muzele, era înconjurat încă timpuri antice de vegetatia luxuriantă a Greciei, iar în zilele noastre ruinele acestuia au drept apărare livezi de kiwi, din toate părțile.

La nord orașul era traversat de mai multe izvoare și chiar avea „la picioare” și un râu navigabil. Din toate aceste motive era considerat un loc sacru. Era locul unde regii veneau să facă sacrficii pentru a sărbători anul nou în calendarul macedonian.

Potrivit lui Tucidide, Dion a fost primul oraș în care a ajuns generalul spartan Brasidas după ce a traversat tesalia în Macedonia pentru a ajunge la aliatul său Peridicas al II lea. Dion a devenit de-a lungul timpului orașul în care marii regi ai vremurilor veneau să își sărbătorească victoriile.

Cu timpul a devenit și un loc înconjurat de foarte multe temple închinate zeilor greci, și chiar a suferit și o distrugere în timpul unei invazii în secolul 3 înainte de Hristos. Tot aici a fost, în primul secol după Hristos, romanii și-au înființat colonia Iulia Augusta Diensis, aceștia lăsându-și ampreta pe orașul lui Zeus.

În muzeul din Dion vei putea vedea foarte multe statui care reprezentau atât regii romani, dar și filosofii greci ai timpului. Mai mult, aproape fiecare zeitate adulată de grecii antici are o statuie.

Am găsit ceea ce credem noi că este o reprezentare locală a Sf. Gheorghe sau un echivalent al acestuia. Ei îi spun eroul local, dar asemănările sunt mult prea mari pentru că acesta este pe un cal și înfige sulița într-un șarpe.

În cele din urmă, orașul a fost abandonat în secolul 4-5, din cauza cutremurelor și inundațiilor care l-au lovit în acea perioadă. Chiar și acum unele dintre ruine se află sub apă. Templele de atunci sunt acum locuite de broaște teșstoase, peștișori și alte vietăți.

Muntele Olimp

De abia după ce ai vizitat Dion ești pregătit să urci pe Olimp, dar ai grijă că GPS-ul își cam bate joc de tine și s-ar putea să urci pe cărări pe care mașina nu te poate duce.

Oricum cel mai bine este să încerci să ajungi la parcul național din Litochoro, și apoi să faci traseul pe jos. Este ceva de mers, dar peisajele sunt absolut fenomenale. Aici vei descoperi și Casda lui Zeus dar și „Cada lui Zeus” sunt câteva formațiuni geiografice prin care apa și-a croit drum transformând canionul într-o operă de artă a naturii.

Canionul se străbate pe un drum îngust pe podețe, unele chiar la înălține, așa că dacă îți e frică de înălțime, mai bine stai acasă. Pe drum vei vedea și apliniști profesioniști atârnați de stânci în tentative „inumane” de a cuceri pereții verticali din care se desprind pietre aproape la fiecare mișcare.

Dar dacă ai ajuns acolo la „Cada lui Zeus” merită să te bălăcești puțin în apa rece de munte, chiar sub cascadă, doar pentru a te recompensa pentru drumul făcut prin natura verde.