Fermierul român e harnic, dar sărac, pentru că țara de guvernată prost, chiar dacă guvernul s-a lăudat cu producţii record obţinute de către fermierii români, atât la producţia de legume, dar, mai ales, la producţia cerealieră.
Este drept că în anul 2018, cel puţin la producţia de porumb, România a ”devastat” state cu tradiţie în domeniul agricol, cum ar fi de pildă Franţa.
„Cu toate acestea, este de domeniul evidenţei că agricultorul român munceşte mult, în condiţii rudimentare, obţine producţii excelente, dar este de multe ori mai sărac decât oricare fermier francez. Mai mult decât atât, de multe ori ne punem fireasca întrebare: prin ce minune reuşeşte fermierul român acest miracol, neavând tractoare, mecanizări, utilaje şi sisteme de irigaţii atât de performante cum au ceilalţi fermieri europeni. Nu este greu de înţeles de ce fermierul român este sărac şi de ce satele româneşti sunt pe ducă”, a afirmat liberalul Nicolae Giugea.
Să nu ne întrebăm de ce pleacă tinerii din ţară şi nu văd în pământul roditor al României o adevărată mină de aur.
Explicaţia este simplă: modelul agricol din România este unul extrem de păgubos, mercantil, care se limitează la doar la creşterea producţiei prin sudoarea fermierului şi la exporturi în integralitate de materii prime pentru sectoarele productive ale altor ţări dezvoltate.
„Niciodată materia primă nu a fost mai scumpă decât produsul finit, dimpotrivă, pe materia primă nu s-a plătit niciodată mai mult de 10% din valoare produselor pe care le cumpără cetăţenii. Mai mult decât atât, pentru că fermierul român este slab dezvoltat, nu are capacităţi de silozare a producţiei, nu are depozite corespunzătoare şi are nevoie rapidă de bani ca să-şi plătescă obligaţiile şi datoriile, imediat după ce recoltează produsele, este obligat să le vândă chiar în plin sezon, atunci când preţul este cel mai mic din an”, a mai spus Giugea.
Potrivit lui, dacă acesta ar vrea să vândă pe piaţa locală, ori nu are unde, ori nu este lăsat, pentru că Guvernul nu face nimic pentru el.
România nu a avut niciodată un proiect de economie agricolă rurală. La ţară a fost mult timp un termen stânjenitor şi chiar depreciativ, pentru că munca în agricultură nu a fost niciodată răsplătită, pentru că şomajul la sat este cel mai ridicat, iar viaţa la ţară nu a fost atinsă de elementele modernizării: apă curentă, canalizare, iluminat public şi drumuri cu asfalt.
„Niciun guvern nu a avut un program pragmatic pentru lumea rurală, astfel încât satul să devină motorul industriei alimentare şi al industriei uşoare din România. Dezvoltarea capacităţilor mici, mijlocii şi mari de procesare a produselor agricole în mediul rural, nu la oraş, ar permite un lanţ mai scurt pe valoarea adăugată şi ar face din agricultura românească un exportator de produse finite şi nu de materii prime”, afirmă politicianul.
Numai atunci când fermierul care cultivă grâu nu va mai exporta grâu, ci paste făinoase, nu va mai exporta legume, ci conserve de legume, nu va mai exporta fructe, ci sucuri şi marmelade, numai atunci vom putea spera că fermierul român va ieşi din subzistenţă.
Realitatea dură este că, de doi ani de zile, Guvernul chiar nu a făcut nimic pentru cei care susţin agricultura românească.
Cetățeanul TV
