Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar rămâne în arest preventiv, după ce inițial, pe fond, fusese eliberat și pus sub control judiciar.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă. Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, contestaţia procurorilor DNA şi a decis, definitiv, ca fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, să rămână în arest preventiv după ce Tribunalul Bucureşti a hotărât, pe 17 martie, ca inculpatul să fie cercetat sub control judiciar.
“Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii din data de 17.03.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Desfiinţează în totalitate încheierea atacată şi rejudecând în fond: Respinge ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, formulată de inculpatul Blejnar Sorin. Definitivă”, se arată în decizia de vineri a Curţii de Apel Bucureşti.
Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar este în arest preventiv din 8 noiembrie 2016, în dosarul în care a fost trimis în judecată, în 16 decembrie, pentru trafic de influenţă, cauză care în prezent este în procedură de cameră preliminară la Tribunalul Bucureşti.
A apelat la firme fantomă
Potrivit procurorilor, în 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar ar fi acceptat din partea omului de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă promisiunea de a-i oferi 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate.
În schimbul banilor, Blejnar i-ar fi cerut lui Dan Stroe, pe atunci director de achiziţii şi investiţii publice în ANAF, să ia măsuri astfel încât firma Romsys, controlată de omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă, să primească acele contracte.
În schimb, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Sorin Blejnar şi subalternul său ar fi primit 13.172.520 de lei, printr-o firmă ”fantomă” controlată de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă, lui Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 de lei, respectiv aproximativ trei milioane de euro, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaţei.
Anchetatorii susţin că Sorin Blejnar ar fi folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la societatea în favoarea căreia a intervenit pentru câştigarea a două contracte cu ANAF.
Cetățeanul TV
