Curtea Constituțională dezbate sesizarea lui Iohannis la legea care le permite primarilor să aibă PFA

Statutul aleşilor locali

Curtea Constituțională ia miercuri în discuţie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis la legea care le permite miniştrilor, parlamentarilor, primarilor şi prefecţilor să fie comercianţi persoane fizice.

Curtea Constituţională a fost sesizată de preşedinte asupra acestei legi pe 18 ianuarie.

Pe 30 decembrie 2017, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Legea supusă controlului Curţii Constituţionale are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Preşedintele consideră că, prin modul în care a fost adoptată, dar şi prin conţinutul normativ, această lege este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j),  ale art. 75 alin. (1) şi alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) şi ale art. 148 alin. (4) din Constituţie. Şeful statului precizează că, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ţine de statutul deputaţilor şi al senatorilor, actul normativ ar fi trebuit adoptat în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Or, legea a fost respinsă în integralitatea ei de Senat în şedinţa din data de 27 noiembrie 2017 şi adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 20 decembrie.

În ceea ce priveşte funcţia de membru al Guvernului, preşedintele aminteşte că art. 105 din Constituţie reglementează incompatibilităţile, prevăzând la alin. (2) că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. De aceea, spune preşedintele, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională. Or, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată – fiind respinsă – şi adoptată de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.

”Prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituţionalitate – diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie”, subliniază Klaus Iohannis. În ceea ce priveşte incompatibilităţile stabilite prin Legea nr. 161/2003, Curtea Constituţională a statuat că acestea au rolul de a asigura îndeplinirea cu neutralitate a mandatului de către persoane care exercită o funcţie publică de autoritate, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii şi transparenţei. Incompatibilităţile nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, ci o garanţie de natură să confere o autoritate morală de necontestat persoanelor care exercită anumite mandate (Decizia nr. 304/2013).

În privinţa incompatibilităţii dintre deputaţi/senatori şi calitatea de comerciant persoană fizică, Curtea Constituţională a reţinut că art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 şi art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 sunt norme clare, previzibile, stabilind precis conduita senatorilor/deputaţilor, astfel încât starea de incompatibilitate să poată fi evitată, iar scopul legii de asigurare a imparţialităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi de protejare a interesului social să fie atins şi că încadrarea unei persoane fizice ce desfăşoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” constituie un aspect referitor la interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice cu atribuţii în acest domeniu, respectiv Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI (Decizia nr. 869/2015).

Curtea Constituțională se va pronunța cu privire la aleșii locali

În ceea ce-i priveşte pe aleşii locali, regimul incompatibilităţilor a fost supus în mai multe rânduri controlului de constituţionalitate. Astfel, Curtea Constituţională a statuat, cu valoare de principiu, că „reglementarea reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică de autoritate a atribuţiilor ce le revin potrivit Constituţiei, în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public” (Decizia nr. 225/2011, Decizia nr. 1.484/2011, Decizia nr. 396/2013). Totodată, instanţa constituţională a reţinut că „nu se poate îndeplini o funcţie publică ce obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă, în acelaşi timp, o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept”; iar prin această incompatibilitate „se instituie o garanţie a exercitării funcţiei publice în condiţii de imparţialitate şi transparenţă decizională, obiectiv ce urmăreşte protejarea interesului public constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor” (Decizia nr. 739/2014 şi Decizia nr. 683/2015).  De asemenea, Curtea a mai subliniat că o cumulare a funcţiilor publice cu cele private „ar putea duce la atingerea interesului public şi a încrederii cetăţenilor în autorităţile administraţiei publice” (Decizia nr. 93/2015).

Referitor la incompatibilitatea funcţiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean cu anumite funcţii private, în jurisprudenţa constituţională s-a stabilit că aceasta nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept (Decizia nr. 739/2014 şi Decizia nr. 640/2016).

”Aşadar, scopul Legii nr. 161/2003, ce instituie anumite incompatibilităţi pentru funcţii şi demnităţi publice, este acela de a asigura imparţialitatea, protejarea interesului social şi evitarea conflictului de interese în exercitarea acestora. Iar pentru atingerea acestui deziderat, a fost instituită şi sancţiunea pentru persoana aflată în stare de incompatibilitate, respectiv cea a decăderii din dreptul de a mai ocupa orice altă funcţie eligibilă pentru o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului – art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (Decizia nr. 418/2014). Or, prin abrogarea de către legea dedusă controlului de constituţionalitate a unora dintre cazurile de incompatibilitate este, practic, eliminată o garanţie de exercitare a funcţiei publice cu imparţialitate şi ferită de orice interese care ar putea să împiedice exercitarea sa în interes public”, se arată în document.

LĂSAȚI UN MESAJ

*