Traficul de persoane în cifre. Cum arată sclavia modernă

sclavia modernă

La nivel mondial, aproximativ 25 milioane de persoane sunt victime în sclavia modernă. Dintre acestea, 16 milioane (64%) au fost exploatate pentru muncă, 4,8 milioane (19%) au fost exploatate sexual, iar 4,1 milioane (17%) au fost exploatate prin muncă forțată impusă de stat. 71% dintre victimele traficului din întreaga lume sunt femei și 29% bărbați.

15,4 milioane de victime (75%) au vârsta de 18 ani sau mai mult, numărul copiilor sub 18 ani fiind estimat la 5,5 milioane (25%). Regiunea Asia-Pacific înregistrează cel mai mare număr de victime ale exploatării prin muncă – 15,4 milioane (62% din totalul global).

Din Africa sunt 5,7 milioane (23%), urmată de Europa și Asia Centrală, cu 2,2 milioane (9%). Din cele două Americi 1,2 milioane (5%) de oameni au căzut victime acestui flagel, iar din statele arabe 1% din totalul victimelor la nivel mondial.

Inițial țară de origine, actualmente și țară de destinație, ca urmare a multiplicării rutelor migraționiste, România nu stă pasivă în combaterea și prevenirea sclaviei moderne.

În acest context, încă din 2009, Parlamentul României, în Camera Deputaților, a fost înființat Grupul pentru combaterea traficului de persoane, care, prin activitatea lui de-a lungul vremii, a contribuit la abordarea, din perspectivă parlamentară, a fenomenului care face obiectul prezentului raport.

“Astăzi, suntem printre puținele țări unde, în cadrul Parlamentului, există un număr de parlamentari organizați într-un grup, format din reprezentanți ai mai multor partide, care își dedică activitatea îmbunătățirii legislației, informării opiniei publice, audierilor și dezbaterilor în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, organizării de conferințe internaționale, colaborării cu alte parlamente și, nu în ultimul rând, elaborării unui raport anual, care să ofere atât pe plan intern, dar și extern, o imagine a eforturilor pe care țara noastră le depune pentru combaterea traficului de persoane și a infracțiunilor conexe”, a precizat domnul Angel Tîlvăr.

În calitate de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, deputatul a prezentat în raportul de anul acesta datele relevante pentru dimensiunea fenomenului în țara noastră, trecând în revistă mecanismele puse la punct și acțiunile întreprinse de către statul român în scopul prevenirii și combaterii acestui fenomen.

Sclavia modernă pe cifre

Numărul victimelor traficate în vederea exploatării în 2017 a fost de 609, dintre care 225 minori. În anul 2017, din cele 1.766 cauze de soluționat având ca obiect infracțiuni de trafic de persoane (din care 738 cauze nou înregistrate în perioada de referință) au fost soluționate 532 cauze. În termeni statistici, anul 2017 a cunoscut o scădere cu 12% a populației victimelor, de la 756 victime, identificate în 2016, la 662, în anul 2017. Ca și în anul anterior, în cazul traficului transfrontalier, primele cinci țări de destinație pentru exploatarea românilor sunt, într-o ordine diferită față de anul 2016, Italia, Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie. Și în acest an, populația victimelor identificate are o structură de gen, în care femeile și fetele rămân majoritare, cu o proporție de 76,4% din totalul victimelor înregistrate.

Raportul prezintă o evaluare complexă, în finalul căreia a reieşit faptul că este necesară o mai bună cooperare între organizațiile guvernamentale și neguvernamentale, în scopul de a asigura tuturor victimelor traficului de persoane o abordare corespunzătoare, indiferent unde s-ar afla acestea și indiferent de proveniența lor. Un alt aspect important este acordarea unei atenții mai mari finanțării directe a ONG-urilor, ele având un istoric de succes în lucrul cu victimele şi ar fi util să beneficieze de scutiri fiscale, pentru activitățile economice desfășurate în beneficiul victimelor.

Din nefericire, deficitul de resurse şi insuficienţa numărului organizaţiilor specializate par să influenţeze negativ, deocamdată, demersurile de combatere a fenomenului, dar se speră că aceste obstacole vor fi depăşite prin folosirea fondului de finanțare de la UE pentru combaterea sărăciei, furnizând și pentru activități de prevenire (pentru a aborda factorii în legătură cu sărăcia, care conduc la traficul de persoane, lipsa de șanse, discriminarea și pentru a acorda sprijin copiilor ai căror părinți lucrează în străinătate și care sunt considerați a fi în pericol). Victimele traficului de persoane ar trebui informate mai clar cu privire la drepturile lor, de aceea este necesară desfășurarea de campanii de conștientizare publică privind iremediabilele efecte ale traficului de persoane.

“Parlamentul României se numără printre cele mai active structuri parlamentare din ţările comunitare şi trebuie să rămână în centrul dezbaterii naționale și europene pe această temă, să își valorifice experiența de monitorizare și raportare periodică a fenomenului și să fie un factor de dinamizare a dialogului permanent între structurile cu preocupări în domeniu, precum şi cu reprezentanţii autorizaţi ai Comisiei Europene”, a concluzionat domnul Angel Tîlvăr.

LĂSAȚI UN MESAJ

*