ANCHETĂ CETĂȚEANUL.NET: Au furat o pârtie de schi

Jurnaliștii de la Cetățeanul au descoperit modul incredibil în care pârtia de schi de la Pârâul Rece a ajuns în proprietatea firmei controlate de Liviu Cocoș, ex-primarul PNL de Predeal, condamnat pentru abuz în serviciu. La „operațiunea” al cărei secret este păstrat cu îndârjire și astăzi au participat magistrați și funcționari publici din conducerea Primăriei.

Nu am descoperit doar afacerea, ci am aflat și modul în care Statul poate reintra în posesia pârtiei, chiar și la 18 ani după ce aceasta a fost „furată” printr-o înscenare juridică scandaloasă și, cel mai probabil, penală.

Afacerea pârtia „Pârâul Rece”

Pe 25 octombrie 2000, BTT a vândut, la un preț „promoțional”, hotelul-restaurant „Piatra Craiului” către firma Lacoli Prodimpex SRL, controlată în totalitate de omul de afaceri Liviu Cocoș, viitorul primar al Predealului. Șase luni mai târziu, Liviu Cocoș a dat în judecată orașul Predeal, căruia i-a cerut să îi cedeze pârtia. El s-a adresat Judecătoriei Zărnești, căreia i-a cerut să-i dea în proprietate și 15.000 de metri pătrați de teren, reprezentând pârtia din stațiunea Pârâul Rece. Zis și făcut – Cocoș nu a avut nicio problemă să ia în proprietate și terenul pe care nu plătise niciun sfanț, fără ca edilii Predealului să schițeze vreun gest de împotrivire.

Au furat o pârtie de schi 1 2 3

 

Cazul a ajuns o legendă în lumea bună a Predealului, mai ales printre consilierii locali, prieteni sau dușmani ai „primarului Cocoș” care admirau sau invidiau „îndemânarea” de care a dat dovadă acesta pentru a pune mâna pe pârtia pentru care nu plătise niciun sfanț.

Dosarul, pus „la secret” de Judecătoria Zărnești

Autorul acestui articol a aflat de povestea pârtiei în toamna anului 2017, pe când investiga mai multe pretinse ilegalități ce s-au petrecut în orașul-stațiune Predeal în mandatul aceluiași Liviu Cocoș. Din povestirile celor care s-au perindat prin funcțiile din Primărie sau prin fotoliile de consilieri locali, am aflat că au existat și complicități ale funcționarilor din primării, dar și o bunăvoință excesivă a judecătorilor. Cum niciunul dintre procurorii locali sau județeni nu a aflat (?) sau nu s-a obosit să verifice cât de legală a fost manevra prin care s-a pus mâna pe pârtie, am cerut Judecătoriei Zărnești să ne permită să consultăm dosarul prin care Judecătoria i-a dat pârtia lui Cocoș. Surpriză însă! Deși am solicitat insistent președintelui instanței accesul la dosar, acesta a refuzat nejustificat, spunem noi, să ne permită să facem publice detaliile acestui caz.

Zâna bună a făcut, însă, ca o copie a dosarului pus sub cheie de președintele Judecătoriei Zărnești să ajungă, în mod anonim, la Cetățeanul. Juriștii consultați de Cetățeanul confirmă că dosarul este mai mult decât dubios și că merită, cu siguranță, atenția procurorilor. Iată de ce!

Uzucapiune imaginară

Cocoș a cerut terenul în baza uzucapiunii (numită și prescripție achizitivă). Aceasta presupune că persoana sau persoanele care au avut posesia de bună credință a unui teren (sau imobil) timp de peste 30 de ani pot dobândi proprietatea acestuia.

Dar BTT SA , firma de la care a cumpărat Cocoș hotelul, exista în 2001 de doar zece ani, așa că nu se putea spune că a folosit terenul de 30 de ani. „Societatea comercială BTT s-a înființat oficial, ca persoană juridică de drept privat, abia din 1991” ne-a confirmat Gabriel Diceanu, directorul general.

„În acest caz nu se poate invoca, legal, uzucapiunea”, au declarat surse juridice consultate de Cetățeanul.

Predeal Onu 3

Terenul era al Statului, nu al orașului Predeal. Judecătorul a închis ochii

Ilegalitățile sunt, în continuare, cu mult mai grave. Potrivit documentelor depuse la dosarul ținut ascuns de Judecătoria Zărnești, terenul nu se afla în proprietatea orașului Predeal, cu care „s-a judecat” firma lui Cocoș, ci a Statului Român.

Deși acest lucru era menționat explicit atât în cererea de chemare în judecată, cât și în expertiza tehnică depusă la dosar, judecătorul Alina T. nu s-a obosit să stabilească un cadru procesual legal.

documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-001 documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-002 documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-003 documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-004 documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-005 documente PARTIE PIATRA CRAIULUI-page-006

Judecătorul trebuia să respingă cererea de chemare în judecată deoarece a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Dacă proprietar era statul, atunci pârât trebuia să fie Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, nicidecum orașul Predeal”, ne-au declarat specialiști în drept.

Eu m-am judecat cu Statul Român”, ne-a spus și Liviu Cocoș, care „nu își amintește” că s-a judecat, în realitate, chiar cu orașul în care a devenit primar.

Chiar dacă proprietar nu ar fi fost Statul român, este un mare semn de întrebare de ce a acceptat judecătorul ca firma Lacoli a lui Cocoș să se judece cu Predealul, cât timp terenul era înscris în Cartea Funciară Râșnov. O întrebare la care ar trebui să răspundă, spunem noi, în fața procurorilor, nu doar a inspectorilor CSM.

Onu, viceprimarul din Predeal, complice la operațiune

Rămâne, desigur, întrebarea: de ce s-a judecat Cocoș, până la urmă, cu orașul Predeal? Răspunsul îl găsim în alte documente ținute secrete de Judecătoria Zărnești! Cocoș s-a judecat cu orașul Predeal pentru că orașul a fost de acord să-i dea terenul, chiar dacă acesta era în proprietatea Statului, nu a urbei, și în cartea funciară din Râșnov, nu din Predeal.

Astfel, pe 23 aprilie 2001, chiar înainte de termenul stabilit de Judecătorie, Primăria Predeal a trimis Judecătoriei Zărnești o adresă cu următorul conținut: „Vă comunicăm că suntem de acord cu pretențiile reclamantului SC Lacoli Prodimex, în sensul intabulării dreptului de proprietate al acesteia asupra imobilului”.

Adresa, care a fost „decisivă” pentru a-l „convinge” pe judecătorul Alina T. că firma lui Cocoș este proprietar, a fost semnată „cu bară” pentru primar de către viceprimarul Vasile Onu. „Nu îmi aduc aminte, eu am semnat în locul primarului, îmi veneau zilnic teancuri de hârtii la semnat. Nu îmi aduc aminte nimic, sunt bătrân și bolnav. De ce veniți să mă întrebați după 18 ani?”, ne-a spus Vasile Onu.

Statul își poate lua pârtia înapoi. L-am sesizat noi

Totuși, întrebarea lui Onu pare legitimă: de ce după 18 ani? Răspunsul, dar și motivația pentru această investigație jurnalistică, ni l-au dat specialiștii în Drept. „Dreptul de proprietate nu se prescrie nici după 18 ani, este imprescriptibil. Este de datoria Statului român, prin Ministerul Finanțelor, să promoveze o acțiune în revendicare pentru a recupera terenul pe care se află pârtia”, ne-au spus specialiștii.

Cetățeanul a sesizat deja Ministerul Finanțelor asupra cazului și vom urmări modul în care acesta acționează pentru recuperarea bunului. Totodată, vom sesiza și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece cazul, spun juriștii, este de competența DIICOT.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.