Rutele migranților prin care sirienii și irakienii trec prin România pentru a ajunge în Vest

Rutele migranților. Grupuri de crimă organizată trafichează migranții proveniți din zone de conflict, precum Afganistan, Irak sau Siria. Un refugiat sirian plătește chiar și până la 50.000 de euro pentru a ajunge în Germania. Două din rutele folosite trec prin România.

Grupările internaționale de crimă organizată au pus la cale o afacere din care se câștigă bani ușor. O anchetă fără precedent a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), finalizată ieri, dezvăluie cu date și cifre o realitate cruntă: cazurile de trafic de migranți apărute odată cu criza refugiaților proveniți din Afganistan, Irak sau Siria. România a devenit o țară de tranzit. Familii întregi își vând averea pe nimic și se duc în Turcia, de unde încearcă să intre în țările din spațiul Schengen.

Anul trecut, în jur de 5.000 de persoane au forțat granițele României, atât cele terestre, cât și cele maritime, de la Marea Neagra.

Rutele migranților

În acest caz, procurorii au colaborat cu Serviciul de Informații Român (SRI) și cu serviciile secrete din Germania. Astfel, Badel Alias, zis „Feder” sau „Khider”, cetăţean german de origine irakiană, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în stare de arest preventiv, sub acuzația că a coordonat traficarea mai multor grupuri de migranți sirieni, în scopul trecerii frauduloase a frontierei din Bulgaria în România, pentru a ajunge în Ungaria.

Afacerea: un sirian plătește, în medie, între 5.000 și 10.000 de euro pentru a fi transportat din Turcia în Bulgaria sau România, iar de aici alți 30.000 -40.000 de euro, pentru a ajunge în unul din statele Europei de Vest, cu precădere Germania, Elveția, Norvegia sau Suedia.

Plecarea, din Turcia

O parte din bani, un avans de 5.000-8.000 de euro sau dolari, erau plătiți în Turcia sau de rudele siriene care erau stabilite în Germania. Potrivit datelor DIICOT, pe teritoriul Turciei sunt aproximativ 800.000 de cetățeni sirieni. Badel Alias, aflat în Germania, a organizat zeci de transporturi de migranți, alături de colegul său de afaceri, Metin Karaca.

Cel care se ocupa de filiera din România este Ibrahim Faysal, care recruta șoferi și călăuze. El era ajutat de mai mulți sirieni care sunt rezidenți sau au statut de refugiat în România. Gruparea, bine organizată, are ramnificații în toate țările de tranzit, pe ruta Siria-Germania: călăuze, cazare (moteluri sau locații private) și diverse mijloace de transport (autotrenuri, ambarcațiuni care au fost folosite pe Marea Neagră, microbuze, autoturisme).

Alias Badel și Karaca Metin părăseau rar Germania, și aveau locotenenți în toate țările de tranzit. În aprilie 2013, însă, Karaca Metin a fost prins de autoritățile române, la Ostrov, ca urmare a unei atenționări a pazei de graniță bulgară, împreună cu 6 călăuze – șoferi bulgari – și 10 sirieni, care aveau pașapoarte falsificate bulgărești. Potrivit datelor DIICOT, este posibil ca acesta să aibă contacte cu autorităţi de securitate bulgare. Karaca Metin a fost trimis în judecată în martie 2015.

Alias Badel, care locuia în Bad Oeynhausen (Renania de Nord – Westfalia), a fost arestat în Germania și extrădat în România, în baza unui mandat european de arestare, pe 1 august 2015.El a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de imigranți și constituire de grup infracțional.

Care era rolul românilor în rutele migranților

Alături de Badel Alias au mai fost trimiși în judecată și patru români – membri ai rețelei de traficanți de migranți, respectiv Paraschiv Dragă, zis „Rici, Riciu”, Iulian Răzvan Măgureanu, Nicușor Coteanu și Gheorghe Dragă. Ei făceau parte din ultimul segment al grupului și acționau pe relația Craiova – Timiș, având rolul de a scoate ilegal din România grupurile de migranți, ascunși în mijloace de transport. Toți au fost condamnați cu suspendare.

În medie, românii care facilitau rutele migranților primeau o sumă fixă: 100 de euro pentru șoferul care transporta migranți pe ruta București – Satu Mare, 100 de euro pentru fiecare șofer care transporta migranții pe ruta Ungaria – Austria (Viena) și 100 de euro pentru antemergător, persoana care semnala eventuale controale ale Poliției pe ruta România-Austria. Procurorii DIICOT au constatat cazuri în care familii întregi erau abandonate în România dacă traficanții nu primeau banii. Dar și cazuri în care refugiații erau transportați în condiții inumane.

Un caz special al rețelei care facilita rutele migranților a fost în aprilie 2013, atunci când Alias Badel și Paraschiv Dragă au coordonat tranzitarea teritoriului României de către un grup de migranți, care a ajuns, ulterior, ilegal până în Germania, printre aceștia fiind și mama lui Alias Badel.

Cum era împărțită rețeaua în România

Pe teritoriul României, gruparea Alias Badel – Karaca Metin care asigura rutele migranților era împărţită pe mai multe segmente.

● Primul segment, format din Khara Mohammed Mohammed, Mahmoud Omar şi Abdi Gali şi-au desfăşurat activitatea pe raza judeţelor Constanţa, Galaţi şi în Bucureşti. Aveau rolul de a prelua migranţii care intrau ilegal în România din Bulgaria, prin zonele Poliţiei de Frontieră Ostrov şi Poliţiei de Frontieră Giurgiu sau din Turcia, prin zona de competenţă a Gărzii de Coastă Constanţa – pe la frontiera externă cu Marea Neagră.

● Al doilea segment, format din 9 membri, şi-a desfăşurat activitatea pe raza judeţului Satu Mare, precum şi în statele de vest din Europa (Ungaria şi Austria). Sub coordonarea lui Khara Mohammed Mohammed, cei în cauză s-au ocupat cu preluarea migranţilor din Bucureşti, cu scoaterea ilegală a acestora prin zona Petea, judeţul Satu Mare, iar ulterior cu transportarea până în Viena-Austria.

● Al treilea segment al grupării, format din Constantin Teodor Murariu, Claudiu Panait Niţă şi Istvan Lovacszi, şi-a desfăşurat activitatea pe raza municipiului Timişoara.

● Al patrulea segment al grupării, format din cetăţenii români trimiși în judecată alături de Alias Badel.

Traficanții de migranți, implicați în acet caz, au fost trimiși în judecată în trei dosare penale

S-au ascuns în mansarda unei vile din Ilfov

O altă rețea de trafic de pe rutele migranțilorr care a acționat chiar în august 2015, ascundea refugiații care intrau ilegal în România întro zonă din jurul Capitalei plină cu muncitori. Așa cum au descoperit procurorii DIICOT, transfugii erau ascunși într-o mansardă a unei case, recent construită, din orașul Popești-Leordeni, zona din apropierea stației de metrou Dimitrie Leonida.

Traseul rețelei

Pasul 1. Pe 15 august, anul acesta, cei doi bulgari au înlesnit tranzitarea în mod fraudulos a graniței, printr-o zonă limitrofă punctului de frontieră Calafat, a unui număr de opt migranţi de naţionalitate irakiană.

Pasul 2. Ulterior intrării în contact cu cei opt migranți, aceștia au fost transportați pe raza orașului Popești-Leordeni, jud. Ilfov, și preluați de Eduard Rînjea, care i-a ascuns în mansarda unei vile de pe strada Amurgului, acolo unde locuia acesta și soția sa, Silvia Rinjea.

Pasul 3. Pe 16 august, Eduard Rînjea a transport patru irakieni la Nădlac, în scopul tranzitării în mod fraudulos a graniței româno- ungare. Restul, au fost găsiți la percheziție, în mansardă.

Pasul 4. Pe 17 august, Marian Caragea și Marian Sturza au încercat să scoată câte doi irakieni prin punctul auto de trecere a frontiere de la Nădlac. Nu au avut succes.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.