BNR dă peste mâna lungă a Guvernului Ciucă în urma serialului CETĂȚEANUL – Marea Ciordeală (XIII). DOCUMENTE

BNR a intervenit în forță, în urma serialului CETĂȚEANUL – Marea Ciordeală, luând măsuri pentru limitarea pagubelor suferite de statul român prin acceptarea la licitațiile pentru lucrări publice a scrisorilor de garanție emise de Instituții Financiare Nebancare (IFN).

Citește și BNR ne-a dat dreptate. IFN-ului grupului Capidava i s-a interzis să mai desfășoare activități de creditare. Marea ciordeală (XII)

BNR a publicat, în Monitorul Oficial nr. 481 din 31.05.2023, Regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, în care se precizează:

„9. La articolul 10, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

În aplicarea art. 18 alin. 92) din Legea nr. 93/2009, cu modificările și completările ulterioare, Instituțiile Financiare Nebancare care au inclusă/incluse în obiectul de activitate emitere de garanții sau/și asumare de angajamente de garantare trebuie să dispună în permanență de un capital social șituat cel puțin la nivelul echivalentului în monedă națională al sumei de 3.000.000 euro.”

Până acum un IFN trebuia să aibă un capital de 200 de mii de euro, care, de obicei, după înregistrarea în Registrul BNR, se evapora în buzunarele „băieților deștepți” din spatele afacerii.

Guvernul iubește țepele IFN-urilor

Intervenția BNR este cu atât mai binevenită după ce Guvernul Ciucă a emis Hotărârea nr. 336 din 12 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 328 din 19 aprilie 2023, în care la articolul 10 (5) se arată:

„Entitatea contractantă nu are dreptul:

a) de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită instituție de credit bancară, instituție financiară nebancară ori societatea de asigurări nominalizată în mod expres în documentația de atribuire”.

Această HG, din  aprilie, anulează practic ce tot Guvernul Ciucă a stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 136/2022 pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 975 din 06 octombrie 2022, prin care s-au limitat la 40 de milioane de lei valoarea lucrărilor publice pentru care sunt acceptate garanțiile emise de IFN-uri și la 7 milioane de lei pentru achizițiile de produse și servicii.

Atunci guvernul a reacționat la campania dusă de CETĂȚEANUL și emisiunea „Culisele Statului Paralel”, realizată de Anca Alexandrescu, prin care atrăgeam atenția că statul român continua să fie păgubit cu sute de milioane de euro de către IFN-uri prin trecerea pe „șest” prin Parlament a Legii 208 din iulie 2022 prin care Instituțiile Financiare Nebancare erau reintroduse în rândul instituțiilor de credit care pot emite scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile de contracte publice.

Într-o emisiune Culisele Statului Paralel de la Realitatea TV, din septembrie 2022, jurnalista Anca Alexandrescu a estimat, citând surse pricepute din piața de profil, că decizia Parlamentului îi va costa pe români, așa pe repede înainte, vreo două miliarde de euro, bani care vor intra în buzunarele șmecherilor care dețin IFN-uri, în primă fază. În a doua fază, parte din lovele vor ajunge, normal în România de astăzi, în pungile protectorilor politici. Că doar un naiv ar putea crede că pe parlamentarii care au inițiat și votat Legea 208 i-a apucat grija de IFN-uri din adânci sentimente patriotice.

Intervenția Parlamentului în sprijinul „țeparilor” din spatele IFN-rilor s-a făcut, în iulie trecut, după ce pe 10 ianuarie 2022, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a emis o „Notificare” prin care garanțiile emise de IFN-uri nu mai erau acceptate la licitațiile publice.

Mai mult, guvernul a întărit „Notificarea” ANAP care excludea IFN-urile din rândul celor care puteau emite scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile publice, prin OUG nr. 19 din 2 martie 2022 privind unele măsuri referitoare la garanțiile de bună execuție constituite în cadrul contractelor de achiziție publică și al contractelor sectoriale.

Sinteza celor 13 episoade

În episoadele „foiletonului” „Mare ciordeală” am descris cum Instituții Financiar Nebancare, înregistrate la BNR în Registrul General, cu capital social de 200.000 euro, aflat – ATENȚIE! – numai în actele contabile, banii fiind scoși imediat după autorizarea de către Banca Națională, garantează lucrări publice de miliarde de euro, finanțate de la buget și din fonduri europene, scoase la licitație.

Beneficiarul acestor lucrări este statul român, care rămâne cu ochii în soare și găuri uriașe în buget când este pus în situația să execute scrisorile de garanție emise de IFN-uri.

Am mai arătat cum aceste IFN-uri se tranzacționau pe internet, ca la tarabele din Obor, cu prețuri între 50.000 și 200.000 de euro.

Acum rămâne de văzut dacă statul român va dori și va putea să recupereze ceva din țepele de sute de milioane luate până acum de la IFN-uri. Banii din comisioanele pentru polițele emise sunt la „băieții deștepți”, iar în cazul IFN nici nu poate fi vorba de asigurare/reasigurare.

Parcă aș pune pariu că paguba va rămâne tot pe spinarea noastră, a contribuabililor…