Ioana Stoica: se poate ajunge la dispariția serviciilor comunitare

Ca urmare a creșterii artificiale a salariului minim brut pe țară garantat în plată prin transferul contribuțiilor sociale de stat de la angajator la angajaţi corelată cu creșterea prețurilor de consum, a taxelor și impozitelor a avut că efect scăderea puterii de cumpărare a acestora, susține președintele feredatiei Servicii Comunitare de Utilități Publice și vicepreședinte național Cartel Alfa, Ioana Stoica.

Lidera de sindicat a trimis o scrisoare deschisă către Ministerul Muncii, Ministerul de Finanțe, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Primăria Municipiului Bucureşti, Comisiile de Dialog Social, Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, care arată dezastrul care ar putea duce la sistarea serviciilor publice de utilități.

Redam scrisoarea mai jos:

Sindicatele membre afilitate la federaţie îşi exprimă îngrijorarea şi atrag atenţia asupra faptului că operatorii economici din cadrul sectorului de activitate Servicii comunitare şi utilităţi publice cărora li se aplică prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din O.G. nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, se confruntă cu o serie de probleme care au un impact negativ asupra lichidităţii, solvabilităţii şi funcţionării acestor operatori care au o influenţă determinantă asupra stabilităţii ansamblului economiei locale şi naţionale.

Arătăm că, în cadrul negocierilor colective, deși sindicatele solicită creşteri salariale pentru a ține pasul cu creșterea prețurilor de consum, a taxelor și impozitelor, angajatorii nu sunt de acord cu majorarea salariilor motivat de faptul că există constrângeri legislative în ceea ce privește obligativitatea îndeplinirii obiectivelor de politică salarială stabilite prin legea bugetului de stat.
Una dintre problemele cu care se confruntă acești operatori economici este climatul organizaţional tensionat generat de nivelul de trai scăzut al angajaţilor, în principal de nemulţumirea personalului calificat şi cu o experienţă relevantă în muncă al cărui salariu nu a mai fost majorat în ultimii ani, deși indicele de inflaţie și indicele prețului de consum au crescut semnificativ.

Un muncitor calificat primește acelaşi salariu pe care îl primeşte un muncitor necalificat

Potrivit legii, creşterea câştigului mediu brut lunar pe salariat se stabileşte procentual din indicele de creştere a productivităţii muncii calculate în unităţi valorice sau fizice; limita procentuală maximă a creşterii câştigului mediu brut pe salariat se stabileşte prin legea anuală a bugetului de stat.

În ceea ce priveşte creșterea indicatorului de productivitate rezultat în unități valorice acesta este influenţat de o varietate de factori cum ar fi specificul activității, condițiile proprii de producție, cerințele pieței, aprobarea tarifelor etc. şi poate fi realizat numai prin luarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor specifice, limitate de posibilitățile tehnologice actuale ale instalațiilor (învechite) aflate în exploatare și de majorările de tarif care ar trebui aprobate de administrația publică locală și avizate de autoritățile de reglementare din domeniu. (majorări condiționate de rămânerea pe piață a afacerii operatorilor economici care prestează un serviciu public și de gradul de suportabilitate a populației în ceea ce privește costul real al serviciului public furnizat).

Această stare generală de nemulţunire a personalului este consecința faptului că, în fiecare an, angajatorii au majorat doar salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată numai acelor angajați care au intrat sub incidenţa reglementărilor referitoare la această majorare [conform art. 9 alin. (3¹) din O.G. nr. 26/2013].

Precizăm că restricția prevăzută la art. 9 alin. (3¹) din O.G. nr. 26/2013 prin care legiuitorul stabilește o crestere a salariilor numai acelor angajați care intră sub incidenţa majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, determină în mod direct o dezechilibrare a grilei de salarizare stabilită în funcție de competența profesională și complexitatea/responsabilitatea activităților desfășurate de angajați în cadrul unităților.

De asemenea, datorită faptului că în fiecare an angajatorii au majorat doar salariul minim, conform hotărârii de guvern privind stabilirea salariului minim brut garantat în plată şi art. 9 alin. (3¹) din O.G. nr. 26/2013, în prezent, un muncitor calificat primește acelaşi salariu pe care îl primeşte un muncitor necalificat care nu are o pregătire profesională şi o experienţă relevantă în muncă și nici responsabilitățile unui muncitor calificat.

Se creaza un dezechilibru și mai mare al nivelurilor de salarizare

Totodată, atragem atenția asupra faptului că modificările anunțate recent în spațiul public în ceea ce privește creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, vor determina operatorii economici cărora li se aplică prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din O.G. nr. 26/2013 să modifice din nou grila de salarizare, cu respectarea prevederilor art. 9 alin. (3¹) din O.G. nr. 26/2013, fapt care va crea un dezechilibru și mai mare al nivelurilor de salarizare din punct de vedere al ierarhizării meseriilor și funcțiilor.

Mai mult, condiţiile grele, periculoase şi nocive de muncă, instalaţiile, utilajele şi agregatele învechite şi nivelul scăzut de salarizare oferit de operatorii care prestează un serviciu public, determină personalul calificat şi cu o experienţă relevantă în muncă, greu de înlocuit, să solicite încetarea raportului de muncă și să migreze către alte societăți care oferă un pachet salarial mai motivant.

De altfel, datorită factorilor enunţaţi mai sus, operatorii economici care prestează un serviciu public se confruntă cu un deficit de personal care are un impact negativ asupra proceselor de producţie pe care le realizează în scopul asigurării continuității serviciului public către cetățeni, în condiții de securitate, siguranță și la parametrii tehnici impuși pentru funcționarea optimă a instalațiilor (învechite) aflate în exploatare.

Forta de munca este imbatranita

Mai mult, datorită îmbătrânirii forţei de muncă (media de vârstă a angajaţilor din servicii comunitare de utilităţi publice este mai mare de 48 de ani) coroborat cu deficitul de specialişti din domeniu există riscul ca, în următorii ani, operatorii economici care prestează un serviciu public să nu mai dispună de personal calificat și cu experiență relevantă în domeniul serviciilor publice fapt care va genera costuri suplimentare pentru formarea profesională a unei noi generații de specialiști.

În concluzie, apreciind riscul ridicat pentru solvabilitatea şi funcţionarea în condiţii normale a operatorilor economici care prestează un serviciu public către populaţie, precum şi riscul declanşării unor posibile conflicte de muncă atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, sindicatele membre afiliate la Federația Sindicatelor din Servicii Comunitare de Utilități Publice propun următoarele măsuri:

  1. Începând cu anul 2019, operatorii economici cărora li se aplică prevederile art. 9 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din O.G. nr. 26/2013 asupra cărora s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență conform Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență să fie exceptați de la aplicarea obiectivelor de politică salarială aprobate prin legea bugetului de stat, întrucât întreaga responsabiltate în ceea ce priveşte redresarea societății aflate în insolvență revine exclusiv debitorului prin Administratorul Special sub supravegherea Administratorului Judiciar, atunci când nu a fost ridicat dreptul de administrare al debitorului sau, după caz, Administratorului Judiciar atunci când a fost ridicat dreptul de administrare a debitorului;
  1. Abrogarea tezei finale a alineatului (3) și alineatului (3¹) al articolului 9 din O.G. nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară;

 

  1. Modificarea art. 128 şi următoarele din Legea dialogului social nr. 62/2011 (r1), cu modificările ulterioare, astfel încât să se poată negocia un contract colectiv de muncă unic la nivel naţional care să stabilească drepturi şi obligaţii minimale, inclusiv coeficienți de ierarhizare a salariilor, pentru negocierea contractelor colective de muncă la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate.

Faţă de cele de mai sus, vă rugăm să susţineţi propunerile noastre şi să întreprindeţi toate demersurile necesare pentru adoptarea hotărârilor/ordonanţelor de modificare a actelor normative enunţate mai sus, dat fiind necesitatea creşterii rapide a contribuţiei reale a întreprinderilor publice la îmbunătăţirea parametrilor economiei româneşti şi la echilibrarea bugetului de stat.

 

 

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.