Ședință CGMB. Taxa de acces în centru și cumpărarea de tramvaie și troleibuze, pe ordinea de zi

rectificare bugetară la Primăria Capitalei

La Primăria Capitalei are loc joi o ședință CGMB, în care va fi dezbătut Planul Integrat de Calitate a Aerului 2018-2020. Planul propune măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier prin instituirea unei taxe de acces în centrul Capitalei, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public şi eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie.

„În Capitală, traficul rutier este principalul responsabil de emisiile de NOx şi benzen, şi contribuie în jur de 50 la sută şi la emisiile de PM10 şi PM2,5. Încălzirea rezidenţială este cauza a peste 40 la sută din emisiile de particule, această acivitate având contribuţii semnificative şi la emisiile celorolalţi poluanţi. Operatorii industriali au o contribuţie importantă şi la emisiile de NOx – 25,5 la sută din total, trei sferturi din acest procent având drept cauză arderea combustibililor în instalaţiile mari de ardere ale CET-urilor (gaze naturale)”, se arată în proiectul de hotărâre aflat pe ordinea de zi de la aceasă ședință CGMB.

Planul propune măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier: limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a Capitalei, salubrizarea mai eficientă străzilor, promovarea, îmbunătăţirea şi extinderea transportului public, eliminarea autovehiculelor vechi din circulaţie, continuarea implementării prioiectelor majore de infrastructură. De asemenea, pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidenţial, se doreşte reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice şi continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.

În ceea ce priveşte reducere emisiilor din traficul rutier prin îmbunătăţirea calităţii transportului public, Planul arată că a fost luată în considerare modernizarea facilităţilor de utilizare a metroului prin implementarea unui nou sistem de taxare cu card contactless, care să fie compatibil cu sistemul de taxare al RATB.  Se mai urmăreşte şi modernizarea sistemului de ventilaţie a staţiilor, modernizarea căii de rulare şi a instalaţiilor de pe tunel, precum şi construirea de noi accese în staţiile de metrou şi achiziţia de trenuri noi.

Ședință CGMB. Se cumpără 100 de troleibuze și 100 de tramvaie

De asemenea, RATB are ca măsuri îmbunătăţirea parcului de autovehicule prin achiziţionarea a 100 de troleibuze pentru liniile 66, 70, 79, 85 şi 90 gestionate de depoul Vatra Luminoasă, şi pentru liniile 61, 62, 69, 91 şi 93 gestionate de depul Bujoreni, prin achiziţionarea a 100 de tramvaie pentru liniile 1, 21, 32 şi 41, precum şi a 400 de autobuze noi.

Primăria Capitalei urmăreşte, conform documentului, să fluidizeze traficul prin semaforizarea, în primă etapă a 59 de intersecţii de pe Şoseaua Colentina, Bd. Camil Ressu, Bd. Tehodor Pallady, Calea 13 septembrie, Prelungirea Ghencea, Calea Griviţei, Bd. Bucureştii Noi, Şoseaua Giurgiului, urmând ca apoi sistemul să fie extins pentru încă 101 intersecţii.

„Se consideră o reducere de 5 la sută a emisiilor din gazele de eşapament, datorită creşterii vitezei medii de deplasare la nivelul întregii infrastructuri de străzi principale, coroborată cu reducerea timpilor de aşteptare la semafoare. Este necesară finalizarea tuturor proiectelor majore. Sunt, de asemenea, necesare măsurile de limitare a traficului, pentru ca această măsură să nu aibă efectul secundar de creştere a traficului”, scrie în proiect. Costul ce îi revine Administraţiei Străzilor este de peste 62,6 milioane de lei.

În plus, vor fi reabilitaţi 93 de kilometri pe arterele principale, secundare şi intersecţii din toată Capitala, cu un cost de peste 80 de milioane de lei. Au fost cuprinse în proiect şi construcţia staţiilor intermodale în punctele de acces în oraş, respectiv parcările de tip park&ride, pentru început la staţia de metrou Străuleşti – Magistrala 4 realizată de Metrorex, apoi alte trei noi parcări în zona Patenlimon Vergului,  la capătul tramvaielor 14 şi 55), Prelungirea Ghencea – Domneşti, la viitorul terminal intermodal de pe DNCB Domneşti, şi în zona Şoseaua Berceni, la staţia de metrou Dimitrie Leonida, toate făcute de Primăria Capitalei.

Ședință CGMB. Tarifele de parcare în centru

În zona centrală a Capitalei se va introduce plata obligatorie a parcărilor publice, iar staţionarea neregulamentară va fi sancţionată, se arată în proiect. Vor fi 35.000 de locuri de parcare, iar specialiştii preconizează o reducere a traficului mediu zilnic al autoturismelor de 40 la sută în centru şi de 25 la sută pe inelul central.

Tot în centrul Bucureştiului, va exista „linia verde” de transport public, care să lege zonele de interes administrativ-instituţionale, precum primăriile, Parlamentul, staţiile de metrou, parcările subterane.

Pistele de biciclete pe cele patru trasee (traseu 1 – Piaţa Victoriei – Bd. Aviatorilor – Bd. Beijing – strada Nicolae Caranfil – Sos. Pipera – strada Alexandru Şerbănescu – Bd. Aerogării – DN1 – Piaţa Presei Libere – Sos. Kiseleff – Bd. Constantin Prezan, traseu 2 – Piaţa Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Şos. Ştefan cel Mare – Şos. Mihai Bravu, traseul 3 – Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenţei – Bd. Naţiunile Unite şi traseul 4 – Piaţa Libertăţii – Piaţa Constituţiei – Bd Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Naţional), voucherele pentru achiziţionarea de biciclete şi benzile unice pentru transportul public şi pentru vehiculele de intervenţie, sunt proiecte incluse, de asemenea, în proiect.

Ședință CGMB. Modernizări la RADET

Primăria Capitalei plănuieşte să reabiliteze centralele termice ale RADET prin modernizarea lor cu cazane cu arzătoare cu emisii reduse de poluanţi în Sectorul 1 (CT Amzei, CT Ştirbei Vodă, CT Luterană, CT Rosetti, CT 18A, CT Floreasca), în Sectorul 3 (CT Direcţie), în Sectorul 4 (CT Garaj, CT Bucur) şi în Sectorul 5 (CT Caporal Bălan şi CT Depou Ferentari), să reabiliteze reţelele de distribuţie primară pentru o lungime de 250,7 (56,19 de km pentru magistrala I Sud, 34,79 de km pentru magistrala II Sud, 28,41 km pentru magistrala III Sud, 32,25 de km pentru magistrala II-III Grozăveşti, 21,42 de km pentru magistrala V Grozăveşti, 15,69 de km pentru magistrala I-III Vest, 16,95 de km pentru magistrala Progresul-Berceni şi magistrala Progresul-Ferentari.

RADET va trebui să plătească peste 23 de milioane de lei.

Ședință CGMB. Ajutor pentru tinerii diagnosticaţi cu cancer

Tinerii din Bucureşti diagnosticaţi cu cancer ar putea primi ajutor pentru prezervarea fertilităţii prin proiectul „Newborn – Oncofertilitate”, care va fi derulat de Primăria Capitalei dacă va fi aprobat în şedinţa CGMB.

Proiectul face parte dintre cele 20 de proiecte propuse de bucureşteni aprobate în campania „Propune pentru Bucureşti” şi urmăreşte „creşterea calităţii vieţii după tratamentele oncologice, astfel ca tinerii diagnosticaţi cu cancer să aibă posibilitatea de a-şi prezerva fertilitatea”.

Astfel, femeile până în 35 de ani şi bărbaţii de până în 45 de ani îşi vor putea prezerva fertilitatea prin prelevarea şi crioconservarea de ovocite şi respectiv spermă pentru o perioadă de cinci ani. Proiectul s-ar putea derula prin Spitalul Clinic de Obstetrică – Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, cu care Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB) va încheia un contract, în perioada 1 noiembrie anul acesta – 31 octombrie 2020.

Primăria Capitalei preconizează că vor beneficia gratuit de prezervarea fertilităţii 138 de femei şi 175 de bărbaţi. Sunt eligibili cei care locuiesc în Bucureşti sau au viza de reşedinţă în Bucureşti obţinută cu cel puţin şase luni înainte de începerea proiectului şi au indicaţie de la medicul specialist pentru prelevarea şi crioconservarea spermei, respectiv ovocitelor.

Bugetul proiectului este de aproximativ 880.000 de lei (echivalentul a 189.665,67 de euro).

Ședință CGMB. Bani pentru cuplurile longevive

La această ședință CGMB se va discuta și un proiect de hotărâre potrivit căruia municipalitatea să acorde sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei cuplurilor care împlinesc 25, 50, respectiv 75 de ani de căsătorie.

Potrivit proiectului de hotărâre, familiile care anul acesta împlinesc 25 de ani de căsătorie ar urma să primească de la primărie suma de 1.000 de lei, cuplurile care aniversează 50 de ani de căsătorie – 1.500 de lei, iar familiile care împlinesc 75 de ani de la căsătorie vor fi premiate cu 3.000 de lei. În plus, fiecare cuplu va primi o diplomă de onoare.

Premiile vor fi acordate acelor cupluri care împlinesc 25, 50, respectiv 75 de ani de căsătorie neîntreruptă, după intrarea în vigoare a hotărârii. Documentul prevede totodată ca cel puţin unul dintre soţi să aibă cel puţin vârsta de 50 de ani, în caz contrar fiind nevoie de avizul primarului general al municipiului Bucureşti.

Ședință CGMB. Reabilitarea clădirilor monument istoric

La această ședință CGMB urmează să se ia în discuţie un proiect de hotărâre privind programul de dezvoltare durabilă dedicat anului 2018 – anul european al patrimoniului cultural, „Preţuim patrimoniul”.

„Preţuim patrimoniul” are ca obiectiv general „conservarea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil din municipiul Bucureşti, indiferent de proprietar, în baza şi cu respectarea legislaţiei incidente în vigoare”.

Potrivit hotărârii CGMB, „sursele de finanţare necesare derulării Programului Municipal „Preţuim Patrimoniul” se vor asigura de la bugetul local, prin bugetul structurilor de specialitate ale Municipului Bucureşti, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite”.

Pe perioada realizării investiţiilor, imobilele monumente istorice, aflate în proprietate publică sau privată a statului, se preiau în folosinţă gratuită, în condiţiile legii, de către municipiul Bucureşti, se arată în proiectul de hotărâre.

Ședință CGMB. Se reabilitează Universitatea București

Primăria Capitalei ar putea investi 83,64 milioane de lei pentru reabilitarea Palatului Universităţii din Bucureşti, potrivit unui proiect de hotărâre care urmează să fie dezbătut în şedinţă.

Propunerea din CGMB vine după ce Universitatea a solicitat sprijin din partea Primăriei, în condiţiile în care suma necesară pentru reabilitarea faţadei, învelitorii şi amenajărilor conexe în curtea interioară reprezintă aproximativ 25 la sută din bugetul pe anul în curs. Costul lucrărilor de intervenţie este suportat, potrivit legislaţiei, în proporţie de 50 la sută din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale sau centrale sub formă de grant, iar restul de 50 la sută din fondul de reparaţii.

Potrivit adresei UB transmisă municipalităţii, suma necesară pentru reabilitarea faţadelor, a învelitorii şi a amenajărilor conexe din curtea interioară se ridică la peste 83,63 de milioane de lei (la această sumă se adaugă 1,36 de milioane pentru proiectare, sumă plătită oricum de Universitate).

Universitatea, care are în jur de 31.000 de studenţi, spune că sumele de care dispune sunt folosite, în principal, pentru „desfăşurarea în bune condiţii a activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică ale profesorilor şi studenţilor”.

„Dar sunt multe imobile ale instituţiei noastre unde îşi desfăşoară activitatea studenţi, unele dintre ele de patrimoniu, precum Palatul Universităţii din Bucureşti, care necesită reabilitări, intervenţii, ce trebuie să se facă într-un timp rezonabil, pentru ca acestea să nu suporte deteriorări grave, iar sumele alocate în acest scop de la Ministerul Educaţiei ori cele din venituri proprii, cu o asemenea destinaţie, sunt insuficiente”, spun reprezentanţii UB.

Ei mai precizează că, dacă va fi reabilitată şi curtea interioară, vor fi puse în valoare „vestigiile arhitecturale descoperite aici”, care datează din secolul al XVII-lea şi, astfel, va fi sporit interesul turistic.

Ședință CGMB. Municipalitatea vrea să cumpere Parcul Verdi

Municipalitatea ar urma să înceapă negocierile pentru achiziţionarea Parcului Verdi cu actualul proprietar al terenurilor din Sectorul 2, Dragoş Săvulescu, fost acţionar la Clubul Dinamo, condamnat în primă instanţă anul trecut la trei ani de închisoare cu suspendare alături de Radu Mazăre.

Potrivit proiectului de hotărâre, proprietarii vor să vândă cele şase terenuri din Sectorul 2 în suprafaţă totală de 33.715 metri pătraţi care formează Parcul Verdi. Suprafaţa a fost retrocedată în urmă cu mulţi ani, însă a rămas nefolosită: spaţiul verde este neîngrijit şi nici proprietarii nu pot exploata zona.

„Având în vedere solicitarea doamnei Săvulescu Geta şi domnului Săvulescu Emil Dragoş, Comisia municipală pentru analiza şi identificarea soluţiilor pentru trecerea în propietatea Municipiului Bucureşti a terenurilor retrocedate şi amenajate ca spaţii verzi sau locuri de joacă pentru copii (…) a analizat solicitareaşi a propus întocmirea unui raport de evaluare ce va sta la baza negocierii cu proprietarii”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul de hotărâre are nevoie de vot de 50 la sută plus unul, însă dacă se va ajunge la achiziţionarea Parcului Verdi, va fi necesar un vot de două treimi.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.