Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu a declarat miercuri, la ultimul termen al dosarului său de la instanţa supremă, că este nevinovat şi că s-au făcut presiuni asupra sa să spună lucruri compromiţătoare despre oameni politici, printre care Theodor Meleşcanu, Liviu Dragnea, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Ioan Rus.
Decizia definitivă în dosarul lui Horea Uioreanu va fi pronunţată pe 21 decembrie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat miercuri ultimul termen din dosarul în care Horea Uioreanu a contestat decizia de condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare dispusă, la începutul lunii mai, de Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care este acuzat că a cerut informaţii despre supravegherea sa de la fostul subofiţer SRI Anca Albu.
La termenul de miercuri, instanţa i-a audiat, în calitate de martor, pe fostul director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) Teodor Meleşcanu şi pe Anca Elena Albu. Teodor Meleşcanu a arătat, în faţa instanţei, că Horea Uioreanu nu i-a cerut niciodată să o transfere pe Anca Albu de la Serviciiul Român de Informaţii la SIE şi că nu-şi aduce aminte dacă a primit-o pe acesta în audienţă. Întrebat despre procedura angajării prin transfer la SIE, Meleşcanu a arată că se aplică ordinele de transfer pe baza unei cereri şi a verificării dosarului respectiv. “Se trece la un program de pregătire şi, după aproximativ un an, se intră în serviciul activ al SIE”, a spus Meleşcanu.
El a mai precizat că nu o cunoştea pe Anca Albu şi nu ştie dacă aceasta era membru al PNL. “Nu-i ştiu pe toţi membrii PNL, eram un partid foarte mare. În principiu, există posibilitatea transferului între instituţiile de forţă, nu ne împiedică nimic. Dar practica curentă este de a nu transferă oameni din SRI în SIE. Cred că nu a existat un astfel de transfer pe perioada în care am fost la conducerea SIE”, a mai arătat Meleşcanu.
A urmat la audieri Anca Albu, care a povestit că, pe când era angajată ca subofiţer în SRI, a făcut parte dintr-un dispozitiv de supraveghere a lui Răzvan Pop, când acesta era consilierul lui Horea Uioreanu, în condiţiile în care ea era prietenă cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. “Îmi amintesc de momentele operative, dar acestea nu-l vizau pe Uioreanu, ci pe consilierul acestuia, Răzvan Pop. Când mi-am dat seama despre cine este vorba în respectiva lucrare, m-am adresat verbal şefului meu direct, care se afla şi el în dispozitiv. Mi s-a cerut să rămân în respectiva lucrare, trecând pe un plan secundar”, a spus Albu.
Ea a arătat că niciodată nu i-a comunicat lui Horea Uioreanu informaţii secrete, respectiv că este interceptat de SRI şi a recunoscut că i-a trimis acestuia un CV, dar pentru a-i cere o opinie privind pregătirea sa, nicidecum nu i-a cerut un transfer la SIE.
Horea Uioreanu a precizat că, în perioada procesului şi în timpul urmăririi penale, s-au făcut presiuni asupra sa din partea anchetatorilor să spună date compromiţătoare despre oameni politici, dar a refuzat acest lucru. ”În perioada procesului, s-au făcut presiuni din partea procurorului, pentru că eu am fost ţintă. Acordurile de recunoaştere a vinovăţiei ale altor inculpaţi au fost făcute ca să scape. S-au făcut şi presiuni asupra mea. Mi s-a sugerat să fac referiri la Meleşcanu, la Dragnea, Ponta, Ioan Rus sau Crin Antonescu. Am refuzat. Nu sunt vinovat, nu am făcut acest lucru. Am siguranţa că veţi cântări probele şi veţi constată că sunt nevinovat. Vreau să aveţi încredere în sinceritatea declaraţiilor mele”, a spus Horea Uioreanu.
El a fost trimis în judecată în iulie 2014, fiind acuzat că, în perioada 2013-2014, a cerut informaţii despre supravegherea sa de la subofiţerul SRI Anca Albu, care i-ar fi cerut să îl ajute să se transfere la SIE. Horea Uioreanu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este acuzat de instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Anca Albu a fost condamnată, în 2014, la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în acest dosar.
Cetățeanul TV
