Fostul primar Gheorghe Ștefan Pinalti a fost trimis în judecată în Dosarul Poșta Română 8

Fostul primar din Piatra Neamț Gheorghe Ştefan (zis Pinalti), doi foşti şefi din Poşta Română şi doi adminstratori au fost trimişi vineri în judecată, de procurorii DNA, în Dosarul Poşta Română 8, pentru infracţiuni de trafic de influenţă, spălare de bani şi abuz în serviciu. Prejudiciul se ridică la 2,2 milioane de lei.

În al optulea dosar Poşta Română, Gheorghe Ştefan a fost trimis în judecată, în stare de libertate, cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. La momentul faptei, acesta era primarul oraşului Piatra Neamţ. Şi fostul director al sucursalei „Fabrica de Timbre” din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română SA(CNPR), Cosmin Mihăilescu, este cercetat pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

În acelaşi dosar mai sunt anchetaţi: omul de afaceri Constantinof Marian, Chebac Mihai- la data faptei director al Direcţiei dezvoltare din cadrul CNPR şi Dorin Firuti, la data faptei administrator al Romkuvert SRL. Din rechizitoriul procurorilor, a reieşit faptul că, în 2009, Gheorghe Ştefan Pinalti, la momentul respectiv, primar al oraşului Piatra Neamţ, i-ar fi propus lui Marian Constantinof, om de afaceri, că în schimbul unor sume de bani, va interveni pe lângă reprezentanţii Companiei Naţionale Poşta Română S.A (CNPR), astfel încât sucursala „Fabrica de Timbre” – CNPR, să le atribuie unor societăţi comerciale conduse de omul de afaceri.

„Sumele de bani pe care le pretindea Gheorghe Ştefan urmau să provină tocmai din încasările obţinute din executarea primelor contracte. Deoarece banii i s-ar fi dat lui Gheorghe Ştefan, cheltuielile de aprovizionare cu hârtie ar fi trebuit să fie acoperite din profitul generat de următoarele contracte încheiate. Un prim pas pentru atribuirea clientelară a unor contracte către firmele controlate de Marian Constantinof l-a reprezentat numirea, în 8 septembrie 2009, cu sprijinul inculpatului Gheorghe Ştefan, a inculpatului Mihăilescu Cosmin Dragoş, la conducerea „Fabricii de Timbre”. Mihăilescu Cosmin Dragoş era la momentul respectiv o persoană apropiată inculpatului Constantinof Marian şi a avut sarcina să controleze şi să manipuleze procedurile de achiziţie publică”, se mai arată în rechizitoriul întocmit de către procurorii DNA.

Procurorii au mai explicat cum procedau inculpaţii şi cum făceau contracte ilegale cu Poşta Română. „În data de 02 noiembrie 2009, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş, în calitate de director al sucursalei Fabrica de Timbre, a încheiat, cu încălcarea legii, 12 contracte cu societăţile comerciale controlate prin interpuşi de inculpatul Marian Constantinof. În baza acestor contracte trebuia furnizată sucursalei „Fabrica de timbre”, materie primă (hârtie în role), eşalonat, vreme de un an.

După semnarea contractelor, inculpatul Mihăilescu Cosmin Dragoş a solicitat livrarea întregii cantităţi de hârtie, iar societăţile comerciale furnizoare au emis facturi. Mihăilescu a dispus efectuarea plăţilor nesocotind deciziile directorului general al CNPR, precum şi un act normativ. Preţul de achiziţie a hârtiei a fost mai mare decât preţul de piaţă de la acel moment şi, prin denaturarea procedurilor de achiziţie publică, sucursala „Fabrica de Timbre” a cumpărat hârtie de la firme interpuse controlate de inculpatul Constantinof Marian şi nu de la furnizorii tradiţionali. În această manieră preţul de achiziţie în baza celor 12 contracte a fost majorat artificial cu 1.643.191 lei, sumă care constituie prejudiciu suferit de CNPR Pentru a justifica retragerea de bani din conturile celor două societăţi, inculpatul Constantinof Marian a simulat în prealabil, prin acte atribuite unui interpus al său, împrumuturi acordate acestor firme. S-a procedat astfel pentru ascunderea adevăratei naturi a provenienţei banilor”, se explică mîn rechizitoriu.

Din sumele încasate de către aceste firme, Marian Constantinof i-a dat lui Gheorghe Ştefan aproximativ 230.000 de euro. Valoarea totală a prejudiciului cauzat Companiei Naţionale Poşta Română S.A. este de peste 2,2 milioane de lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunerea de a se menţine măsurile asiguratorii dispuse în cauză.