Modificarea Codurilor Penale dă liber la exploatarea cu cianuri

modificarea codurilor penale

Mining Watch România a descoperit că modificările codurilor penale vor favoriza corupția din jurul proiectului minier de la Certej. Mai exact, este vorba despre eliminarea din lege a abuzului în serviciu săvârșit în favoarea unui terț.

Dezincriminarea abuzului în serviciu va favoriza corupția din jurul proiectului minier Certej. Dacă această infracțiune va dispărea, un lung șir de fapte de corupție vor fi băgate sub preș, iar construcția minei cu cianuri de la Certej va putea continua nestingherită.

În primăvara acestui an, DNA Alba a început urmărirea penală pentru infracțiunea de abuz în serviciu, identificată în transferul proprietății a peste 200 de hectare de pădure. Această imensă suprafață de pădure a fost trecută din domeniul statului în domeniul Primăriei Certej. Pe acest teren, ar urma să se construiască iazurile de decantare ale minei cu cianuri Certej. Cei implicați în afacere sunt primarul din Certej, Petru Cîmpian, directorul Ocolului Silvic Simeria și membri ai Comisiei județene Hunedoara pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Ei au lucrat în beneficiul companiei miniere, nu al cetățenilor pe care îi reprezintă.

Modificarea Codurilor Penale dă liber la exploatarea cu cianuri

Dacă modificările Codului Penal vor intra în vigoare, iar abuzului în serviciu în folosul unui terț va fi dezincriminat, atunci dosarul DNA Alba ar putea fi clasat. Fapta comisă de autorități locale și județene din Hunedoara nu va mai fi prevăzută ca infracțiune și prin aceasta va dispărea gravitatea legăturii bolnăvicioase dintre primărie, consiliul județean și Deva Gold, titularul proiectului minier.

“Deva Gold are nevoie ca de aer de aceste terenuri împădurite. Ele sunt singura locație posibilă pentru amplasarea iazurilor de decantare, după cum arată studiile de fezabilitate. Dar pentru construirea lor, compania avea două mari provocări: să obțină dreptul de folosire și să taie pădurea. Dacă pădurea ar fi ajuns la vechiul proprietar, Obștea, aceasta nu ar fi avut dreptul să o vândă (conform legii) și terenul nu ar fi putut să ajungă în mod legal la Deva Gold. Dar prin faptul că pădurea a ajuns în proprietatea Primăriei, transferul s-a realizat rapid și fără dureri de cap către compania minieră. Primăria și Deva Gold au semnat un contract de concesiune pe douăzeci de ani, la mai puțin de o lună de la obținerea titlului de proprietate. În temeiul acestei înțelegeri, Deva Gold a început procedura de scoatere din fondul național forestier a pădurii pentru a putea defrișa și demara construirea iazurilor de decantare”, a explicat Roxana Pencea Brădățan, director fondator Mining Watch România.

Ancheta procurorilor, care a dus la începerea urmăririi penale, a durat mai bine de doi ani și a început în urma plângerii formulate de către rețeaua Mining Watch România, prin una din organizațiile sale membre. Situația de fapt a fost dezvăluită printr-o investigație jurnalistică realizată de Radu Cernuta, iar întocmirea plângerii a necesitat luni întregi de documentare și consultare a actelor și a textelor de lege.

Investigația a scos la lumină un istoric funciar complicat, ce are ca punct central vechile păduri ale Obștei Agricole Măcrișul, formă asociativă similară composesoratelor. În 2010, deși exista un proces de reconstituire a proprietății Obștii asupra pădurii, autoritățile locale și județene au decis împroprietărirea abuzivă a Primăriei cu exact aceeași pădure. La doar o lună de la obținerea titlului de proprietate, Primăria Certeju de Sus a concesionat pădurile către Deva Gold pentru 20 de ani.

 

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.