Violatorii și tâlharii, lăsați liberi pe străzi. Unde „păcătuiește” Legea recursului compensatoriu

Comisar de penitenciar, judecat pentru luare de mită
Mii de deținuți periculoși au părăsit închisorile mai devreme, din cauza condițiilor de detenție improprii

Cazul unui infractor periculos, eliberat în baza Legii recursului compensatoriu, arestat recent după ce a violat o tânără, readuce în discuție controversata lege promovată de guvernarea PSD-ALDE. Specialiștii în Drept consultați de ziarul Cetățeanul afirmă că nu inițiativa în sine este condamnabilă, ci modul în care a fost elaborată, permițând unor infractori extrem de pericoloși să ajungă liberi pe străzi. Asta în condițiile în care, potrivit statisticilor, rata de recidivă pentru deținuții eliberați din penitenciarele românești depășește 70%.

Amenințați de CEDO

„Legea recursului compensatoriu a fost dată în 2017, când CEDO ne amenința cu ditamai hotărârea-pilot, în urma căruia statul român ar fi plătit sute de milioane de euro despăgubiri, pentru că n-am fost în stare în 30 de ani să avem în penitenciare niște condiții la standarde europene. De altfel, ce înseamnă standarde europene? În primul rând, să nu existe deținut care să stea pe mai puțin de patru metri pătrați – ei pot fi într-o celulă și 300, dar fiecare să aibă acest minim de patru metri pătrați, să nu fie penitenciar care să nu aibă acces la lumină naturală – un spațiu în care să se poată ieși în aer liber și, nu în ultimul rând, fiecare deținut să aibă intimitate. În celule era o singură toaletă, care nu este împrejmuită cu nimic, deci, practic, nu era niciun fel de intimitate. Și toate lucrurile astea au fost considerate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind, de fapt, niște ingerințe la regimul de executare a pedepselor. Iar în 2017 am început să fim bombardați cu avertismente pentru condițiile neconforme de cazare din penitenciare”, explică avocatul Adrian Cuculis contextul adoptării acestei legi.

Potrivit specialistului, autoritățile de la București nu puteau să ignore hotărârea-pilot dată de CEDO împotriva României.

„Una este aplicarea pedepsei, care, sigur, trebuie ispășită conform deciziei judecătorești rămase definitive, iar alta este aplicarea unor tratamente inumane, așa cum se întâmplă în multe dintre penitenciarele românești”, arată avocatul.

Lege făcută pe genunchi

„În penitenciarele din România nu s-a schimbat nimic, iar de această lege urmează să beneficieze și mai mulți deținuți. Statul român a ales calea cea mai ușoară, adică o lege făcută pe genunchi, prin care deținuții care își executau pedeapsa în condiții neconforme urmau să primească 6 zile considerate executate la fiecare 30 de zile. La un calcul simplu, vorbim de 2 luni de zile scutire de pedeapsă la fiecare an petrecut după gratii. Pentru că legile penale se pot aplica retroactiv, s-a ajuns ca mii de deținuți să beneficieze imediat de efectele acestui act normativ, un adevărat bonus de la guvernanți. Potrivit Codului de procedură penală, se fac cereri de eliberare condiționată”, precizează Adrian Cuculis.

Fața „urâtă” a Legii recursului compensatoriu

Specialistul spune că de această lege au beneficiat de-a valma infractori deosebit de periculoși, care nu ar fi trebuit lăsați liberi pe străzi.

„Legea nu a făcut nicio discriminare între violatori, pedofili, tâlhari, criminali și cei condamnați pentru infracțiuni mai puțin grave: toți au ieșit pe Legea recursului compensatoriu. Partea urâtă este că nu există un sistem de reintegrare în societate, iar rata de recidivă a celor care ies din penitenciare este foarte mare. Problema este că acești deținuți extrem de periculoși au fost lăsați liberi pe străzi. Și consecințele nu s-au lăsat așteptate. Avem, recent, cazul acela de la Alba Iulia, când un infractor condamnat pentru infracțiuni grave, beneficiar al recursului compensatoriu, a fost aproape să omoare o tânără, pe care a tâlhărit-o în scara unui bloc. Putem spune că asta este fața urâtă a recursului compensatoriu”, atrage atenția Adrian Cuculis.

Cum trebuia făcută legea

„Clemența a fost acordată într-un mod mizerabil, pentru că dacă am fi avut de la început niște minime direcții pe cunoașterea legislației europene, nu s-ar fi ajuns la situația asta. Legea ar fi trebuit făcută în alt mod. Se puteau da niște compensații bănești mai degrabă, decât să lăsăm pe stradă niște infractori, care majoritatea erau pe recidivă”, explică specialistul.

„Cel mai bine era ca deținuții condamnați pentru infracțiuni grave să fie mutați în zone de detenție cu condiții optime, astfel încât aceștia să nu beneficieze de compensația în zile de pedeapsă. Este nevoie de o reformă în sistemul penitenciar, iar reforma trebuie să pornească de la infrastructură. O soluție pentru sistemul penitenciar este parteneriatul public-privat, în sensul unor închisori private, cu același rigori impuse de legea penală, unde deținuții care își pot permite să plătească să beneficieze de condiții mai bune”, este soluția avansată de Adrian Cuculis.

10.000 de deținuți eliberați într-un singur an

Aproximativ 10.000 de deținuți au fost eliberați în ultimul an, înainte să fi executat întreaga pedeapsă. Au fost puși în libertate grație recursului compensatoriu prin care Ministerul Justiției a încercat să golească închisorile.

Iar datele statistice nu ar face decât să folosească Ministerului Justiției și Administrației Penitenciarelor pentru a refuza angajările suplimentare atât de necesare, dar mai ales pentru plata restanțelor la orele suplimentare, datorii ce s-ar ridica la un milion de euro, a acuzat președintele federației sindicatelor din sistemul penitenciar.

Au ajuns din nou după gratii

Plătim în continuare consecinţele recursului compensatoriu. Un interlop din județul Iași, condamnat de mai multe ori, Eugen Buliga a fost arestat, săptămâna trecută, sub acuzațiile viol şi lipsire de libertate. Victima lui este o tânără de 17 ani. El a fost eliberat în primăvara anului 2018, în baza recursului compensatoriu dat de ministrul justiției Tudorel Toader, și a beneficiat de o scurtare a pedepsei de aproape 400 de zile.

Ultima condamnare a lui Buliga a fost de 13 ani, primită tot pentru viol. Atunci, a fost acuzat că ar fi violat două minore.

Deși a cerut de mai multe ori eliberarea condiționată, niciun judecător nu i-a aprobat cererea, pentru că are „un potenţial criminogen ridicat“, despre care „instanţa nu are date că s-ar fi diminuat în totalitate pe parcursul anilor de detenţie”.

Un caz similar s-a petrecut în urmă cu două săptămâni la Alba Iulia, când un recidivist eliberat din închisoare, tot în baza legii recursului compensatoriu, a atacat și a tâlhărit o tânără în scara unui bloc. Infracțiunea a fost surprinsă de camerele de supraveghere, iar individul a fost rapid reținut de poliție. Imaginile de o violență extremă au făcut înconjurul internetului.

Un alt caz recent care stârnește revoltă este al unui condamnat pentru viol, Costel Manea, de 41 de ani, care a stat în penitenciar în ultimii 7 ani şi care a fost liberat condiţionat, în octombrie anul trecut, în baza Legii recursului compensatoriu. În martie 2018, individul a recidivat, atacând o copilă de 13 ani,  în scara unui bloc, din sectorul 2 al Capitalei. Fetița, care venise să-şi viziteze bunica, a reuşit însă să fugă pe scări, salvându-se de la un viol.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.