Pentru ca România să nu mai fie sancționată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) trebuie să facă rost de 8.500 de de noi locuri de detenție, asta pentru a asigura cei patru metri pătrați obligatorii de care are dreptul fiecare deținut. Însă, nu spațiul este grija cea mai mare a celor peste 27.000 de deținuți aflați în închisorile autohtone.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit în acest an că România a încălcat Articolul 3 al Convenţiei, care interzice tratamentele inumane sau degradante.
Mai exact, deținuții din țara noastră nu beneficiază de condițiile minime de viață, patru metri pătrați pentru fiecare condamnat, atunci când sunt încarcerați. Lipsa celor patru metri este văzută de CEDO ca o tortură. Potrivit deciziei Curții Europene, judecătorii europeni au luat act de faptul că spațiul alocat deținuților este sub trei metri patrați. Condițiile precare din penitenciare au fost resimțite și de alți factori, precum lipsa luminii naturale, absența ieșirilor în aer liber, toaletele lipsite de igienă minimă și lipsa accesului la apă caldă.
Potrivit deciziei Curții, România are la dispoziţie șase luni, pentru a stabili un calendar de rezolvare a condițiilor improprii din penitenciare.
Condițiile insalubre din penitenciare au fost constatate de CEDO și în țări mult mai dezoltate decât România, Italia fiind ultimul stat membru al Uniunii Europene care a fost sancționat la Curtea Europeană.
Viața de după gratii: Programul
Pentru un condamnat, ziua în închisoare începe între orele 06.00 şi 07.00. Primul apel al zilei este între 7.00 şi 8.00, după care vine dejunul. Meniul cuprinde ciorbă de pasăre, mâncare de cartofi, ceai şi marmeladă. Până pe la 13.00- 14.00, când este servit în camere prânzul, este program liber. La masa din mijlocul zilei se oferă ciorbă de carne de porc, orez şi varză. Al doilea apel este în jurul orei 19.00, iar meniul cinei cuprinde griş sau mâncare de orez.
Clasele sociale
Ierarhia socială de după gratii este, în ordine descrescătoare: jupân, șmecher, impresie și nepot. Așa că un samurai sau un cap de pitbull sunt desenele cu care se legitimează jupânii, desenele tribal sunt ale celor de rangul doi și trei, desenele pe față sunt ale grupărilor sataniste, iar cele de dragoste dedicate iubitelor – ale nepoților.
Fără internet
Deși există multe legende despre deținuții, în general vedetele din politică, că ar posta de după gratii, adevărul este că în penitenciare nu este internet. Cei care o fac, fie beneficiază de un telefon fără să aibă voie, fie transmit la vizite rândurile scrise rudelor care apoi le scriu în spațiul virtual. Fane este de aproape două decenii după gratii şi a fost unul dintre ghizii din lumea condamnaţilor. „Când am intrat în penitenciar, nu apăruse încă internetul. Face parte dintr-o altă lume pe care eu nu o cunosc. Ştirile le aflu de la televizor sau de la alţi deţinuţi”, turuie puşcăriaşul.
Topul clanurilor
Un deținut de la Penitenciarul Giurgiu, unde clanurile sunt puternic organizate, ne-a făcut un top al găștilor din Penitenciar. „Cel mai puternic este al Sportivilor, urmat de cel al Cocalarilor. Sportivii s-au format după ce câţiva capi ai grupării au primit ani grei de închisoare. Cocalarii îi cuprind pe ţigani. Când faci parte dintr-un clan ai parte de mai mult respect, eşti protejat. Altfel se învârt afacerile, altfel comanzi”. Însă gruparea cea mai numeroasă o formează Neutrii. „Cei care nu fac parte din nicio grupare, care sunt în stare să aibă grijă de ei singuri”, mai spune acesta.
Pedofilii sunt violați
Alte „bisericuţe” mai sunt: a homosexualilor şi a fraierilor. Regula este că şefii clanurilor cer taxe de protecţie fraierilor. Pedofilii sunt violaţi Soarta cruntă este a condamnaţilor pentru fapte de pedofilie, viol şi crime cu copii. „Aceştia sunt violaţi.Cum şi noi avem familii şi copii acasă pe care nu-i putem proteja de aici, ne gândim că astfel de fapte trebuie pedepsite. Asta este morala noastră”, explică un alt deținut de la Giurgiu.
Nu mai sunt agresiuni la duș
S-au redus violurile la duş între condamnaţi Legenda săpunului scăpat la duş în penitenciar este demontată parţial de condamnați. „Puşcăriile nu mai au duşurile la comun. Acum sunt în camere şi avem o oră să facem duş. Acolo unde mai sunt duşuri la comun, de obicei sunt băgaţi câte 5-6 inşi. Înainte mai erau astfel de probleme pentru că intrau mulţi condamnaţi la duş”, încearcă să ne convingă un al ghid din lumea condamnaţilor.
Oroarea unui viol
„Matei”, numele cu care am botezat victima, pentru a o proteja, a trimis în urmă cu doi ani una dintre o scrisoare prin care dezvăluie cruzimea de după gratii. Timp de două săptămâni a avut parte de iadul din Penitenciarul Iași.
„Am fost abuzat sexual timp de două săptămâni, zi de zi, seară de seară, în camera 25, Secția 9 din Penitenciarul Iași. M-au violat anal și oral, următorii colegi de cameră: Păvăleanu, Daniel Oprea, Florin Parfene, Napoleon și un ungur pe care nu-mi mai amintesc cum îl cheamă”, sunt primele rânduri scrise de mâna deținutului de doar 19 ani.
Scrisoarea lui „Matei”
Spune că va împlini 20 de ani în februarie și că a fost condamnat pentru furt. Pe 12 august 2015, acesta a fost mutat în celula groazei.
Pe lângă faptul că era bătut sadic și că trebuia să facă, zilnic, sex oral la cinci bărbați, umilința nu s-a rezumat doar la asta. „În afară de abuzurile sexuale și bătăile la care am fost supus, agresorii mei mă mai puneau să le fac masaj sau ventilație, când era caniculă. Dormeam două-trei ore pe noapte”, a mai scris tânărul.
„Matei” a povestit că niciun gardian de la penitenciar nu l-a ajutat. Mai mult, Adrian Ispir, șeful Secției 9, i-ar fi spus, înaintea unui control medical, să nu recunoască abuzurile fizice și sexuale pe care le-a avut de îndurat în celulă. „Fii bărbat în continuare și nu mai spune nimic nici la cabinet, nici în Penitenciarul Poarta Albă!”, i-a precizat Ispir, înainte ca victima să fie mutată la închisoarea din Constanța.
Fără pâricioși
Agresiunile sunt dese, dar majoritatea nu sunt raportate. Sunt rezolvate în general între condamnaţi. „Să nu fii pârâcios, este una din regulile ce trebuie respectată după gratii dacă vrei să supraviaţuieşti”, întăreşte şi Ionuţ, 22 de ani, închis pentru furt. Omerta condamnaţilor este impusă pentru că orice agresiune semnalată duce la un raport, care îl împiedică pe faptaş să mai spere la eliberare condiţionată.
Moneda este țigara
Banul este ţigara şi cafeaua Moneda de bază în Penitenciarul Giurgiu este ţigara. „Un tricou poate să coste 4 ţigări sau 2 pachete. Nu este un preţ fix, depinde de cât de mult îşi doreşte cineva să vândă şi cât de mult îşi doreşte cineva să cumpere”, precizează Fane. Colegul său Ionuţ tocmai dăduse cinci ţigări pe o sticlă de 2,5 litri de cola. Altă monedă este cafeaua.
Sclavii
Unii deținuți iau minimum 500 de lei pentru a munci în locul condamnaților-vedetă, iar acestora li se scade lunar 5-7 zile din pedeapsă, în contul falsei activități.
„În realitate, vedetele nu lucrează pentru că s-ar înjosi în ochii celorlalți deținuți și ajung la o înțelegere cu gardienii. Mai exact, un deținut – numit fraier sau sclav – muncește în locul vedetei și familia sclavului primește o sumă de bani”, ne-a povestit Mircea, un deținut eliberat anul trecut.
În schimb, vedetei i se scade lunar cam cinci zile din pedeapsa primită. „Toată lumea e fericită: VIP-ul se alege cu micșorarea pedepsei, gardienii au parte de liniște, iar sclavul – cu bani”, ne-a mai spus fostul deținut. Ioan Becali, Victor Becali, Gigi Becali sau Sile Cămătaru sunt VIPurile care au muncit în închisoare. De obicei, este vorba de activitate în ateliere de tâmplărie, cizmărie, în agricultură sau la bucătărie.
Codul tatuaților
Condamnații de la Penitenciarul Colibași ne-au prezentat codul tatuajelor, semnificația desenelor de pe corpul deținuților.
Samuraiul (sau un luptător indian, viking etc)
– reprezintă marca jupânilor din penitenciare. Totodată, samuraiul atestă uneori că purtătorul acestui tatuaj este un lider al unei rețele infracționale. Membrii mafiei japoneze, celebra Yakuza, se legitimează prin astfel de desene. Nuțu Cămătaru are și el un astfel de tatuaj pe spate.
Berbecul (sau taur, leu, tigru, lup, urs, dragon etc)
– constituie tot una dintre mărcile jupânilor și a șmecherilor. Același animal prezent la mai mulți deținuți este semnul că fac parte din același clan.
Pitbull-ul
– este tot unul dintre tatuajele liderilor de găști. Totodată constituie și un avertisment că persoana care trădează jupânul va suporta răzbunarea sa, asemănată cu a unei mușcături mortale de pitbull.
Desenele tribale
– așezate de obicei pe brațe, în zona umerilor, anunță că ai în față un “șmecher”, gata oricând să te pună la pământ.
Tatuajele gangsta
– sunt de obicei ale tinerilor care vor să facă impresii prin penitenciar.
De ce sunt casetofoane fără casete
Tatuajele sunt interzise în penitenciare, iar cine este prins că face un desen are imediat un raport, asta înseamnând că nu poate ieși înainte de termen. Cu toate acestea, dacă un gardian observă la un condamnat un tatuaj care în ziua precedentă nu era nu poate să ia nicio măsură. „Trebuie descoperit aparatul cu care s-a făcut desenul, ținut de regulă de un nepot”, ne explică schema un gardian.
Cerneala și aparatul de tatuat sunt primite de obicei de la rude, ascunse în diferite articole. „Ceva vremea ne-am întrebat de ce primesc așa multe casetofoane și nicio casetă! Motorașul care derulează o casetă este bun ca să bată culoarea pe corp. Mecanismul bate repetat pe piele, înțeapă pielea pe conturul desenului ți așa intră în piele”, ne dezvăluie un gardian de la Colibași. Și „cerneala” se obține prin metode ingenioase. Se taie călcăiul unui pantof, se topește la foc, apoi cu ajutorul culorii negre rezultate se face desenul.
Reguli de conduit pentru VIP-uri
1. Deţinuţilor-VIP nu le este permis sa fie solitari, sa iasa singuri în curte sau în penitenciar. Motivul: pot fi uşor şantajaţi sau atacaţi, caz în care gardienii taie drepturile tuturor deţinuţilor. Aşa ca Gigi Neţoiu sau Cristi Borcea sunt sub protecţia clanurilor din penitenciarele Craiova şi Slobozia.
2. Sa împarta ce primeşte. Deţinuţii- VIP trebuie sa ofere o parte din bunurile pe care le primesc de acasa membrilor clanului care-l protejează.
3. Batjocura nu este permisă. Să nu fie niciodata cu nasul pe sus în faţa altor deţinuţi. Sa nu umilească cu glume.
4. Mobilul vedetei este al tuturor. Membrii importanţi ai clanului care-l protejeaza pot folosi telefonul VIP-ului ca sa-şi sune apropiaţii din libertate în caz de urgenţă.
5. Sa plateasca un „vinovat”: un coleg de celula care, în cazul în care vedeta este prinsa cu bani în buzunare sau telefon mobil, sa minta şi sa-şi asume el vina.
6. Sa platească „salarii” garzilor de corp. Membrii clanului care-l protejeaza vor avea, la eliberare, o suma de bani din partea vedetei.
7. Dupa eliberare, sa nu vorbeasca niciodata urât despre foştii camarazi care l-au aparat.
DATE STATISTICE
Administraţia anunţă că în unităţile de detenţie din România sunt 27.559 deţinuţi şi 18.985 locuri de cazare, gradul de ocupare fiind de 145,16%. Cele mai aglomerate închisor sunt: Penitenciarul Satu-Mare unde sunt 513 deţinuţi pe 235 locuri (218,30%), urmat de Penitenciarul Târgu Mureş cu 438 deţinuţi pe 207 locuri (211,59%). La Penitenciarul Ploieşti sunt 430 deţinuţi pe 209 locuri (205,74%)
Rata de recidivă, potrivit ANP, este de 38,37% .
Câți bani sunt necesari
“Nu este îndestulător. Solicitarea anterioară a fost de de 1.310.000.000. Aici punem în calcul doar buna funcţionare, mentenanţa penitenciarelor, neluând în calcul investiţiile. Asta ar însemna să facem noi locuri de deţinere. La ora actuală este vorba de circa 9.000 de locuri necesare.(…) Aşa este creionat orice buget al oricărei instituţii publice, se începe cu cheltuielile de personal. Nu prioritatea lor ci, pe de o parte, suplimentarea acestui buget cu destinaţie clară crearea de noi spaţii de detenţie. Dar trebuie să privim şi din punct de vedere funcţional dacă la ora actuală sistemul penitenciar este capabil să cheltuiască aceşti bani şi să-i pună în operă. Construirea unui penitenciar poate dura 5, 6 sau 7 ani , depinzând de multe alte elemente- constructor, proiectant, execuţie în construcţii. Eu nu cred că prioritizarea ar trebui modificată, ci doar căpătarea unei cadenţe şi a unei experinţe în construirea de noi penitenciare pentru că România nu are astăzi o experinţă în acest domeniu, ştiut fiind faptul că în 26 de ani de când am păşit în democraţie s-au construit doar două penitenciare noi, la Arad şi la Giurgiu”, a spus şeful ANP într-un interviu acordat Mediafax.
Spațiu din celule
Avocatul Poporului a emis deja un set de normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate, aprobate prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 433/C/2010, prevăd că spaţiile destinate cazării persoanelor private de libertate trebuie să respecte demnitatea umană.
Camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure:
a) cel puţin 4 m pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranţă;
b) cel puţin 6 mp de aer pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul semideschis sau deschis.
În cauza Mariana Marinescu împotriva României, reclamanta a arătat că în Penitenciarul Târgşor a fost închisă în mod succesiv: în celula nr. 51, a cărei suprafaţă era de 50 mp şi în care erau deţinute 36 de persoane
Proiecte
În acest context, au fost adoptate două hotărâri de guvern privind finanţarea şi achiziţionarea studiilor de prefezabilitate pentru construirea a două noi penitenciare: Caracal şi Berceni, fiecare cu o capacitate de 1000 locuri. Însă, pentru ca fiecare dintre cei peste 27.000 de deținuți să aibă minimum patru metri pătrați este nevoie de 8.500 de noi locuri în celule.
Camerele de cazare din locurile de deţinere care urmează să se construiască, precum şi cele care urmează a fi supuse unor reparaţii capitale trebuie să asigure o suprafaţă de cel puţin 4mp pentru fiecare persoană privată de libertate, în situaţia cazării în comun, şi 9 mp, atunci când cazarea se face 55 individual.
Celulele se dotează cu paturi pentru fiecare persoană privată de libertate, suprapuse pe cel mult două rânduri. În mod excepţional, camerele de cazare pot avea paturi suprapuse pe 3 rânduri, cu respectarea asigurării a cel puţin 6 mc de aer pentru fiecare persoană privată de libertate şi a celorlalte condiţii pentru dotarea camerelor de cazare.
Rețeaua de penitenciare din România
Rețeaua de penitenciare din România
[Przypnij na Pinterest] [Podziel się]
REȚEAUA DE PENITENCIARE DIN ROMÂNIA
NORD EST
Iaşi (unitate cu rol de coordonare), Bacău, Botoşani, Centrul Educativ Târgu Ocna, Focşani, Penitenciarul Spital Târgu Ocna, Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor
de Penitenciare Târgu Ocna, Vaslui;
SUD EST
Poarta Albă (unitate cu rol de coordonare), Brăila, Centrul de Detenţie Tichileşti, Galaţi, Penitenciarul Spital Poarta Albă, Slobozia, Tulcea;
SUD MUNTENIA
Mărgineni (unitate cu rol de coordonare), Colibaşi, Găeşti, Penitenciarul de femei Târgşor, Penitenciarul Spital Colibaşi, Ploieşti;
SUD-VEST OLTENIA
Craiova (unitate cu rol de coordonare), Centrul de Detenţie Craiova, Drobeta Turnu Severin, Pelendava, Târgu Jiu;
VEST
Timişoara (unitate cu rol de coordonare), Arad, Bârcea Mare, Centrul Educativ Buziaş;
NORD VEST
Gherla (unitate cu rol de coordonare), Baia Mare, Bistriţa, Oradea, Penitenciarul Spital Dej, Satu Mare;
CENTRU
Aiud (unitate cu rol de coordonare), Codlea, Târgu Mureş, Miercurea Ciuc;
BUCUREŞTI ILFOV
Bucureşti – Rahova (unitate cu rol de coordonare), Bucureşti – Jilava, Giurgiu, Penitenciarul Spital Bucureşti Jilava, Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova, Baza de Aprovizionare, Gospodărireşi Reparaţii.
Cetățeanul TV
