Vânătoarea de capre negre. O afacere profitabilă

0
262

Teoretic, în țara noastră, sunt 8.000 de exemplare de capră neagră. Evaluarea a permis Ministerului Apelor și Pădurilor să aprobe în jur de 450 de exemplare care să fie vânate în fiecare an. Oamenii de afaceri autohtoni și vânători străini cu experiență plătesc între 3.500 de euro și 10.000 de euro pentru a ucide un astfel de animal.

Din luna mai a acestui an și până în luna mai a anului 2018, conform unui ordin de ministru de la Ministerul Apelor și Pădurilor, 480 de capre negre pot fi ucise în zonele muntoase din România, însă vânătoarea poate fi organizată doar de anumite organizații de specialitate. Aceste asociații vânătorești care pot vâna capre negre în România fie sunt controlate de oameni de afaceri autohtoni potenți, fie sunt organizații ce oferă servicii pentru vânători pasionați din Statele Unite și nu numai.

Am contactat o astfel de agenție din zona Ardealului care ne-a transmis că o partidă de vănătoare pentru o capră neagră ajunge, cu tot cu transportul în România, cazare și asistență la 10.000 de euro. Doar vânarea unui exemplar de capră neagră costă minimum 3.500 de euro și poate ajunge și la 10.000 de euro.

Astfel, doar din afacerea vânătorii de capre negre se ajunge la o sumă de peste patru milioane de euro la 450 de exemplare vânate anual. Suma este mai mare decât fondurile investite de ministerul de specialitate în protejarea faunei.

„Capra neagră este acum una dintre țintele cele mai căutate pentru vânătorii din țară și numai. Alături de cerbi, jderi, urși și râși, aceste ultimele două specii sunt vânate doar cu anumite permise speciale. Capra neagră este scumpă pentru că se ajunge greu pe crestele munților, este o pradă dificilă care cere îndemânare, în Europa vânatul este mai strict, iar pe alte continente nu s-a adaptat. Așa că mulți vânători care doresc să-și treacă la trofee o capră neagră aleg România”, a explicat brașoveanul Florin Dadiș, un specialist în domeniu.

Pe hârtie sunt cu sutele, în munți sunt pe cale de dispariție

Cota de vânat a acestei specii este stabilită de specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor și ține cont în primul rând de o evaluare a numărului exemplarelor care trăiesc în țara noastră, estimare care acum se ridică la 8.000 de exemplare. Spre exemplu, cota de vânat la capră neagră pentru perioada mai 2017-mai 2018 a fost stabilită la 480 de capete, dintre care 239 masculi și 241 femele. Anul trecut, pentru perioada mai 2016-mai 2017, ministerul de specialitate a dat o cotă de vânătoare de 446 de exemplare, dintre care 219 erau masculi și 227 erau femele.

Însă organizațiile pentru protecția animalelor consideră că această cifră este una exagerată tocmai pentru a permite aprobarea unui număr cât mai mare de exemplare să fie vânate. Spre exemplu, ONG-urile au descoperit în utimii ani că în Munții Făgăraș, Munții Leaota și Munții Rodnei, specia de capră neagră este pe cale de dispariție. Fundaţia Conservation Carpathica a făcut o recunoaştere în estul Munţilor Făgăraşi şi Munții Leaota, în situri Natura 2000 protejate prin lege. Membrii organizației au descoperit că în zonele amintite, acolo unde era indicată prezența a peste 150 de capre negre, nu au întâlnit nici un exemplar în anumite arii și doar câteva, sub zece, în alte perimetre.

“În referatul de aprobare 1.6540 din 12 aprilie 2017 se precizeză că s-au efectuat acțiuni de evaluare a speciilor sedentare de interes cinegetic în perioada iunie 2016 – martie 2017. Pentru a înțelege criteriile care au stat la baza stabilirii cotelor de recoltă vă rugăm să prezentați spre dezbatere publică și studiul de impact asupra speciilor de faună de interes cinegetic, efectuat conform Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, a cerut Liviu Cioneag, director executiv Federația Coaliția Natura 2000. Mai mult, organizația a observat că nivelul cotelor de vânătare permise până în mai 2018 nu a fost pus în dezbatere publică odată cu ordinul de ministru.

Unde și cine le vânează

De cotele de vânat aprobate de Ministerul Apelor și Pădurilor se bucură direcțiile silvice și organizațiile private care au în administrare ocoale silvice publice pe care pot vâna capre negre.

Surprinzător, în județe ca Argeș, Gorj sau Vâlcea s-a vânat până în acest an un număr foarte mare de capre negre din cele 446 permise până în luna mai. Astfel, asociații de vânătoare din Argeș au putut ucide 88 de exemplare, Bihor – 43, Brașov – 60, Gorj – 51, Hunedoara – 49, Sibiu – 38 și Vâlcea – 90.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AVPS) “Cerbul” a avut o cotă de 33 de capre negre în ocolul de vânătoare Plăișor, județul Argeș. Din această asociație fac parte și fostul minitrul al transportuilor Miron Mitrea, și parlamentarul Șerban Mihăilescu. Acesta din urmă a fost subiectul unuia din primele cazuri de corupție din România, tocmai pentu o mită în zece arme de vânătoare. Președintele “Cerbului” este omul de afaceri din Pitești Marin Bucur, cel care a deținut și Casa Capșa din București.

Asociația Vânătorilor și Pescarilor “Dunărea 2007” a primit dreptul de a vâna patru capre negre în Valea Ialomiței. Organizația este condusă de Paul Niculescu, un om de afaceri din Constanța, iar membru este Dan Tatoiu, un om de afaceri extravagant, care a venit cu elicopterul la mare în urmă cu câțiva ani.

AVPS “Ursul Carpatin” a primit aprobări de a ucide 15 exemplare în ocoalele de vânătoare Bistrița și Sușița (județul Gorj). Vânătorii asociați au mai ucis opt exemplare și în județul Sibiu, în ocolul silvic de la Avrig.

Asociația de Vânătoare „Gorun” a primit dreptul la o cotă de 27 de exemplare în județul Gorj, în ocoalele de la Bumbești, Sadu, Cărpiniș, Gilort. Și în județul Vâlcea, vânătorii de la Gorunul au mai putut ucide șase capre negre. Președintele asociației, conform ultimelor date depuse la Ministerul de Justiție, unde se află registrul organizațiilor non-guvernamentale, președinte era omul de afaceri Gheorghe Iaciu (revistele de specialitate îl creditau cu o avere de peste 20 de milioane de euro). Domeniile Asociaţiei de Vânătoare Gorun însumează o suprafaţă de aproximativ 90.000 ha, din care 66.500 ha pădure şi 23.500 ha gol de munte. De asemenea, organizația oferă la nevoie două fonduri suplimentare de vânătoare din zona munţilor Făgăraş, la fel de spectaculoase şi bogate în faună, conform prezentărilor ONG-ului.

AVPS Interagro a lui Ioan Niculae a avut dreptul la o capră neagră tocmai în județul Buzău, în zona denumită Bâsca Mare.

Chiar și Universitatea Oradea a putut vâna patru capre negre în ocolul silvic de la Pietroasa.

Despre capra neagră

Denumirea științifică a caprei negre este rupicapra carpathica. Este un animal ierbivor și trăiește în grupuri de minimum cinci exemplare conduse de femele bătrâne. Durata de viață a unui exemplar este estimată la 15-20 de ani.

Capra neagră se distinge prin agilitate, putând face salturi de până la 2 m înălțime și 6 m lungime. Chiar și pe stânci abrupte, poate atinge o viteză de 50 km/oră. Specia este prezentă în Franța (60.000 de exemplare), Italia (100.000), Austria (250.000) sau Elveția (80.000) .

LĂSAȚI UN MESAJ


*