USR București sesizează Curtea de Conturi în legătură cu cheltuielile companiilor municipale

cutremur

USR Bucureşti va sesiza Curtea de Conturi cu privire la cheltuielile făcute în ultimele luni de companiile municipale şi va avertiza autorităţile din domeniul ahiziţiilor publice.

Primăria Capitalei vrea să majoreze capitalul social cu aproximativ 60 de milioane de euro (peste 272 de milioane de lei) de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, bani care ar trebui cheltuiţi în nouă zile lucrătoare, câte mai sunt până la finalul anului. Majorarea vine, însă, la trei luni de la precedenta majorare, astfel că suma primită de societăţi ajunge la 175 milioane de euro – a şasea parte din bugetul Capitalei, precizează municipalitatea.

„Aceste companii reprezintă un experiment costisitor la care sunt supuşi bucureştenii, împotriva voinţei lor. Este un experiment administrativ care nu are niciun corespondent în Europa şi care, mai devreme sau mai târziu, se va prăbuşi, cu consecinţe dramatice pentru bugetul Capitalei. Bucureştenii trebuie să ştie că din banii transferaţi anul acesta la Companiile municipale s-ar fi putut cumpăra nu 400 de autobuze, ci 600. Din păcate, în loc să rezolve problema traficului, Gabriela Firea a decis înfiinţarea unor companii care toacă banii pe autoturisme, pe chirii şi pe salarii inutile”, a declarat luni preşedintele USR Bucureşti, Roxana Wring.

Ea a explicat că sumele alocate de Primăria Capitalei companiilor sunt egale cu banii cheltuiţi de spitalele din administrarea municipalităţii în primele 11 luni ale anului, iar banii alocaţi nu merg, de fapt, spre investiţii şi dezvoltare, si spre maşinile directorilor, chirii, cheltuiei de întreţinere sau pentru „achiziţii aberante”. Consilierul general al USR a arătat că 12 milioane de lei sunt alocaţi pentru achiziţionarea a 121 de maşini, dintre care cele mai multe pentru şefii şi directorii din cele 22 de companii, 10 milioane de lei pentru chirii şi cheltuieli de funcţionare, 8,7 milioane de lei pentru panouri LED, 8 milioane pentru un teren şi un imobil destinate Companiei de Protecţie Civilă şi Voluntariat, aproape 1 milion de lei pentru un studiu de prefezabilitate.

„Anul 2017 a fost probabil unul din cei mai slabi ani din ultimii 10 din punctul de vedere al marilor investiţii în Bucureşti pentru că, după rectificările de peste an, banii alocaţi efectiv pentru dezvoltarea oraşului au însemnat doar 5% din buget Capitalei. Cu toate acestea, Gabriela Firea a alocat sume colosale companiilor municipale şi a risipit banul public fără nicio logică”, a subliniat Wring.

Centrul pentru Tineret, CREART, PROEDUS şi ARCUB au cheltuit în acest an mai mult decât au cheltuit împreună cele 15 teatre din administrarea PMB şi la fel de mult ca spitalele Victor Babeş şi Carol Davila, a mai spus grupul USR, precizând că aceste instituţii au organizat 65 de evenimente, cu un cost total de 25-30 de milioane de lei. Consilierul USR Ana Ciceală a spus că problema nu e doar a banilor cheltuiţi, ci şi la lipsa de transparenţă, arătând că sunt mai multe metode prin care costul real pentru spectacole nu este făcut public.

„În primul rând, este alimentată o stare de confuzie, pentru că sunt multe evenimente similare, organizate de Primăria generală, plus cele care sunt organizate de Primăriile de Sector. O altă metodă folosită de administraţia Firea este fragmentarea organizării acestor evenimente. Adică sunt mai multe instituţii care organizează – nu doar PROEDUS, CREART sau ARCUB . Şi teatrul Ion Creangă face concert de Crăciun şi chiar Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Alte metode de ocultare sunt fragmentarea achiziţiilor, adică se cumpără separat servicii pentru acelaşi eveniment, separarea publicităţii, pentru a ascunde un cost important din preţul evenimentelor, şi abuzul de lege în sensul aplicării excesive a procedurii simplificate pentru evenimente”, a explicat Ciceală, arătând că acest lucru este valabil şi pentru evenimentele de iarnă organizate de municipalitate şi de instituţiile din subordine. Consilierul USR spune că pentru aceste s-au cheltuit mai binede șapte milioane de lei.

„Suma ar putea fi chiar mai mare pentru că au fost monitorizate doar procedurile din SEAP, în condiţiile în care instituţiile pot opta şi pentru proceduri simplificate, mult mai greu de urmărit”, a spus Ana Ciceală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.