UDMR, bazată pe tăcerea PSD după ce i-a votat Guvernul Dăncilă, încearcă să forțeze autonomia Ținutului Secuiesc

Ceremonie a Gărzii maghiare

Conducerea UDMR îşi prezintă, astazi, raportul de activitate pentru anul 2017 în cadrul şedinţei Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), fiind aşteptate prezentări din partea preşedintelui Kelemen Hunor şi a preşedintelui executiv Porcsalmi Bálint. Înaintea şedinţei va avea loc ceremonia anuală de acordare a distincţiilor ”Bradul de Argint”.

Şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) are loc sâmbătă, de la ora 10.00, la Târgu Mureş, în sala mare a Palatului Culturii. ”Reuniunea va începe cu raportul politic al preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, şi cel al preşedintelui executiv, Porcsalmi Bálint, urmate de dezbateri”, anunţă UDMR.

Înaintea şedinţei va avea loc ceremonia festivă de acordare a distincţiilor ”Bradul de Argint”, care se acordă anual începând cu anul 2002.

”Prin acordarea distincţiilor «Bradul de Argint», UDMR îşi exprimă recunoştinţa faţă de activitatea celor care s-au implicat semnificativ în dezvoltarea şi păstrarea identităţii comunităţii maghiare şi în realizarea obiectivelor asumate de UDMR, în programul său”, precizează organizatorii.

De-a lungul timpului, distincţia a fost primită de personalităţi culturale, artistice şi politice, ale maghiarilor, dar şi de primari şi funcţionari care au sprijinit activitatea comunităţii. Ultima reuniune a CRU a avut loc în luna decembrie.

Vocea adevărată din spatele discursului politic

Izsak Balazs, presedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), a declarat vineri, cu o zi înaintea întâlnirii UDMR, intr-o conferinta de presa, ca prin solicitarea de autonomie teritoriala care va fi reformulata la Ziua Libertatii secuilor, din data de 10 martie, de la Targu Mures, nu se cere altceva decat recunoasterea unui drept care candva a fost recunoscut de statul roman sub forma Regiunii Mures Autonome Maghiare.

„Am depus o cerere la Prefectura, le-am cerut sa asigure conditiile ca petitia sa fie primita. Petitia nu contine de obicei prea multe, scopurile noastre sunt clare. Are un element nou, se implinesc 50 de ani de la desfiintarea Regiunii Mures Autonome Maghiare, practic regiunea autonoma s-a desfiintat in doua etape – a luat fiinta prin Constitutia din 1952, care recunoaste dreptul minoritatii maghiare la autonomia administrativa-teritoriala in raioanele secuiesti, unde aceasta populatie era compacta. Prin anii ’60 a fost modificata prin redesenarea regiunii, s-a schimbat si numele, in Regiunea Mures Autonoma Maghiara, si a fost desfiintata in 1968, 16 februarie, cand s-a adoptat Legea nr. 2/1968, referitoare la judete. Acest act a fost unilateral, abuziv si daca noi cerem autonomia teritoriala a tinutului secuiesc, cerem reinfiintarea si stabilirea, reasezarea acelui drept care a fost recunoscut odata de statul roman (…) Regiunea Autonoma nu e formulata in petitie, dar consider necesar sa facem referire, vom formula ca de fapt ceea ce cerem nu e ceva proaspat inventat de noi, ci recunoasterea unui drept recunoscut de statul roman (fosta regiune autonoma maghiara, n.r.)”, a aratat Izsak Balazs, conform Agerpres.

Acesta a spus ca Regiunea Autonoma Maghiara era aproximativ cat judetul Harghita, intrucat de aici apartinea si localitatea Ghimes, acum in judetul Bacau, judetul Covasna si o parte din judetul Mures, Valea Nirajului, Valea Tarnavei si o parte din Valea Muresului, iar acum „se suprapune acest teritoriu foarte mult cu ceea ce dorim in autonomia tinutului secuiesc, diferentele sunt foarte mici”.

Referitor la manifestarile din data de 10 martie, Izsak a spus ca acestea vor consta intr-o comemorare la Monumentul Secuilor Martiri, apoi va avea loc un mars pana in centrul municipiului Targu Mures, pentru a se depune petitia. „Manifestatia noastra a fost declarata si nu a fost interzisa… Nu am reusit sa scoatem de la Primarie un accept. In declaratia prealabila exista trasee foarte exacte si vom mentine ceea ce am scris acolo. Abaterea de la ceea ce am spus in declaratia prealabila se considera contraventie”, a afirmat Izsak.

Acesta a precizat ca in declaratia prealabila s-a mentionat participarea a circa 40.000 de persoane, intre care si reprezentanti ai European Free Alliance (EFA), ai Tarii Bascilor si ai Cataloniei.

UDMR a și depus proiect

Alesii UDMR cer, din nou, in Parlamentul de la Bucuresti, autonomia Tinutului Secuiesc. Un proiect de lege in acest sens a fost depus, la 1 februarie, de deputatul UDMR de Covansa Kulcsar-Terza Jozsef-Gyorgy.

Acum este asteptata reactia parlamentarilor din coalitia PSD-ALDE, in contextul in care maghiarii i-au sustinut, prin vot, in ultimii ani, pe alesii de la putere in momente extrem de importante.

De asemenea, pana la 26 februarie Guvernul trebuie sa emita un punct de vedere. „Ca expresie a identitatii sale istorice, in scopul asigurarii egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare, locuitorii Tinutului Secuiesc se constituie in comunitate autonoma”, este prima prevedere din proiectul de lege, care are ca scop „asigurarea egalitatii de sanse a cetatenilor si protectiei identitatii nationale maghiare”.

Proiectul depus recent in Parlament prevede ca teritoriul regiunii autonome Tinutul Secuiesc ar urma sa cuprinda actualele judete Covasna si Harghita, precum si „scaunul istoric Mures, care apartine judetului Mures”, adica 798.426 de locuitori, dintre care 70,88% de etnie maghiara.

Tinutul Secuiesc ar urma sa aiba si un presedinte, ales pe o perioada de patru ani de cetatenii regiunii. „Autonomia regionala se exercita de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publica regionala aleasa prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, precum si de Comisia de Autoadministrare desemnata de aceasta”, prevede un articol din proiectul de lege.

LĂSAȚI UN MESAJ

*