Marea confruntare, la CSM! Kovesi, șefa DNA, față în față cu Toader, ministrul Justiției

0
157
DNA

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, va fi audiată de membrii Secției pentru procurori din cadrul CSM. Ședința începe la ora 14, în prezența lui Tudorel Toader, cel care i-a înaintat, președintelui României, Klaus Iohannis, propunerea de revocare a procurorului șef DNA.

Acum Laura-Codruța Kovesi are posibilitatea de a se apăra, spre deosebire de raportul lui Tudorel Toader în care a fost ”executată”, fără a i se cere părerea.

Șefa DNA se va apăra de acuzațiile aduse de ministrul Justiției

Potrivit legii, după ce ministrul Justiţiei cere revocarea din funcţie a procurorului şef al DNA, secţia pentru procurori a CSM dă un aviz consultativ, urmând ca decizia să o ia şeful statului. „Secţia pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuţie solicitarea Ministrului Justiţiei privind revocarea din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în şedinţa stabilită pentru ziua de marţi, 27 februarie 2018, ora 14.00, la sediul Consiliului” – se arată într-un comunicat CSM.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a confirmat  că va participa marţi la şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în care se va discuta solicitarea privind revocarea din funcţie a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Toader a publicat, vineri, pe pagina de internet a Ministerului Jestuiției, raportul privind activitatea managerială de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Pe lângă raport, Ministerul Justiţiei a publicat şi 11 anexe care conţin rapoarte ale Inspecţiei Judiciare, decizii ale Curţii Constituţionale, un aviz şi un raport al Comisiei de la Veneţia, comunicate de la Inspecţia Judiciară, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Scrisoarea celor o mie de magistrați

După anunțul lui Toader, prin cererea der revocare a șefei DNA, peste 1.000 de magistraţi au transmis o scrisoare deschisă în care îşi manifestă susţinerea faţă de justiţie şi îl critică pe ministrul Justiției pentru atacul public la adresa procurorilor anti-corupție.

Subsemnații, judecători și procurori, magistrați asistenți și auditori de justiție,

Având în vedere dezbaterile publice recente, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene, înțelegem să exprimăm următorul mesaj:

Un sistem judiciar independent și eficient reprezintă fundamentul statului de drept. Independența justiției cuprinde două componente, respectiv componenta instituțională (care nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime), cât și componenta individuală – independența judecătorului.

Toți procurorii și judecătorii, inclusiv cei care soluționează infracțiuni de corupție, trebuie să se bucure de independența și autonomia necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor și să nu fie supuși unor influențe incompatibile. Acestea se aplică și mecanismelor disciplinare, iar judecătorii și procurorii trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de integritate.

Fenomenul corupției reprezintă o amenințare serioasă pentru dezvoltare și stabilitate, are consecințe negative la toate nivelurile de guvernare și subminează încrederea publică în democrație. Comisia Europeană a precizat repetat și clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare al infracțiunilor de corupție sau provocările majore la adresa independenței și eficacității Direcției Naționale Anticorupție ar constitui un pas înapoi cât privește parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene: «…».În general, o evaluare pozitivă a progreselor realizate (…) se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. (…) În cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie».

În momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție.

Mai mult, însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar «efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său». (CEDO, cauza Baka c. Ungariei).

De asemenea, Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități.

(…)

Inducerea, în mod indirect și fără suportul unor soluții judiciare definitive în acest sens, a ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, pe componenta de exercitare a atribuțiilor de serviciu ce le revin atât judecătorilor, cât și procurorilor, parte a mecanismului justiției, în sensul că se instrumentează dosare penale cu persoane care ocupă funcții importante în stat pentru afirmarea profesională și nu pe baza probelor aflate la dosar are drept consecință majoră alterarea, înainte de toate, a încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar purtată de un ministru al justiției.

Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale Ministrului Justiției (între altele, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției) asupra judecătorilor și procurorilor din România, cu precădere a colegilor din Direcția Națională Anticorupție, subrogându-se autorităților judiciare cu atribuții constituționale în materie”.

LĂSAȚI UN MESAJ


*